25 Noiembrie

„Moara dracului”
„În sfârșit ajunserăm la Moara dracului. Munții din dreapta și din stânga se lipesc parcă la un loc formând o stâncă uriașă cu o unică crăpătură într’însa, prin care sălbaticul pârău și-a săpat calea și curge clocotind înainte, trecând în dreapta și în stânga țărmurii stâncoși, cari se rădică în doi păreți, la o înălțime amețitoare…Soarele nu mai lumina în poeniță, dar înaintea noastră vîrful Pietrelor-arse lucia ca în para focului. Cele de pe urmă rade ale soarelui scăldau straniele figuri ale acestor stînci uriașe, la care priveam cu atîta interes și admirare. Adînciți în această privire am fi uitat și de plecare dacă pădurariul nu ne-ar fi adus aminte că e vremea de pornit, dacă vrem să ajungem cu diua la șosea”.
„Revista politică”, Anul II, nr. 13, Suceava, Noemvre 1887.
„De rîsul curcilor”
„La Pătrăuți a picat o necunoscută de prin părțile Aradului; zicea ea că este predicatoare, ba mai mult…că a înviat din morți și că a devenit «înger». Au luat-o oamenii, au pus-o pe un fel de tron cu mai multe perne sub trupul ei deformat de huzur și viață parazitară. După ce au ghiftuit-o bine cu mîncare și băutură, ea le-a prezis «viitorul» și a povestit ce-a văzut în «viața de dincolo». Au înghițit ascultătorii atîtea «gogoși», că le-au stat în gît. După aceea escroaca și-a luat tălpășița. La Pătrăuți, doar curcile au mai rămas să rîdă!”.
„Zori Noi”, Anul XXVI, nr. 7445, Suceava, Noiembrie 1971.