La Muzeul de Istorie din cadrul Complexului Muzeal Bucovina (CMB) Suceava s-a deschis ieri, la ora prânzului, expoziția cu genericul „24 ianuarie – Ziua de aur a Unirii Principatelor Române”. „Un moment important din istoria României”
Așa cum a spus la vernisaj directorul general al CMB Suceava, Constantin-Emil Ursu, manifestarea „marchează un moment important din istoria României”.
Aducând mesajul Consiliului Județean, vicepreședintele Vasile Ilie a subliniat faptul că Unirea Principatelor Române a reprezentat „actul istoric prin care s-au pus bazele statului românesc modern”.
Expoziția, care va fi deschisă până pe data de 20 februarie a.c., cuprinde piese din colecțiile instituției muzeale sucevene (secțiile Istorie și Memoriale) și din cele ale Bibliotecii Bucovinei „I. G. Sbiera”, constând din documente, arme, obiecte de mobilier, litografii, tablouri, cărți, medalii, precum și un steag tricolor, care era arborat la castelul de la Ruginoasa.
„Eu trăiesc, restul trupului meu a fost topit”
Prezentarea expoziției a fost făcută de muzeograful Cristina Pînzaru, care a semnalat principalele exponate și proveniența lor în patrimoniul muzeului.
Steagul tricolor, încadrat de portretul domnitorului Alexandru Ioan Cuza și al „Măriei Sale Elena Cuza, Doamna Românilor” (gravuri de epocă), marca centrul peretelui de fundal.
Pe un panou oval, o monogramă cu litere aurite a domnitorului.
Într-o vitrină, o serie de obiecte personale care au aparținut domnitorului: o călimară masivă cu decor baroc, o pereche de pinteni, un pumnal de vânătoare și un press-papier din bronz, decupat din țeava unui tun, datat 11 februarie 1866.
Pe o parte a fragmentului de metal, în relief, o coroană princiară, pe cealaltă o inscripție gravată: „Trupul tunului meu a fost unul din cei doi martori duși la Palat cu roțile învălite în paie. Eu trăiesc, restul trupului meu a fost topit”.
Arme de epocă și documente originale
Sub sticla altor vitrine, arme de epocă: pistoale, revolvere (tip Lefaucheaux MD 1864-1865, fabricate la București) și săbii ofițerești.
Pot fi văzute de asemenea în original o serie de documente: un bilet de intrare la deschiderea Divanului ad-hoc din 22 septembrie 1857, un bilet de intrare în sala Adunării Generale din București, din 22 ianuarie 1859, Proclamația lui Cuza de la Ruginoasa, de la 18 iulie 1865, un Pașaport eliberat de Departamentul Treburilor Străine al Principatelor Unite pentru ieromonahul Domițian, pentru o călătorie în Austria (august-septembrie 1865), sau un Permis de liberă trecere a bricului Elpis (iunie 1860).
Ambient de epocă
În încăperea alăturată, ambientul de epocă a fost realizat printr-o serie de piese de mobilier: scaune cu tapițerie din piele, o noptieră cu oglindă, o măsuță ovală cu motiv decorativ sculptat. Atmosfera este întregită de draperii grele din pluș vișiniu, cu șnururi cu ciucuri aurii, și de o lampă cu cilindru.
Într-o altă vitrină sunt expuse o serie de „ustensile pentru servit delicatese” din metal argintat, o bombonieră din argint, sau un serviciu de cafea din metal.
Albume cu fotografii, litografii de epocă, piese de medalistică, diverse alte documente și carte veche contribuie la definirea perioadei în care s-a înfăptuit actul „Unirii celei Mici”, care a adus sub același sceptru Moldova și Muntenia.
O expoziție care încă de la deschidere a trezit interesul vizitatorilor.
Un exponat unicat
Steagul prezentat în expoziție a intrat în patrimoniul muzeului sucevean în anul 1986, fiind înregistrat ca „Drapel Cuza”, cu o valoare de… 250 de lei vechi.
Steagul (care are în prezent o valoare estimată de circa 5.000 de euro) este datat din anii 1959-1866.
Tricolor, cu dimensiunile 2,15 x 1,43 m, steagul este alcătuit din trei fâșii de stofă de lână (roșie, galbenă și albastră) prezentând în centru o coroană princiară brodată din mătase și „închisă pe margini cu fleuroni”.
Exponatul este unicat și, așa cum spun muzeografii suceveni, era arborat la castelul din Ruginoasa atunci când domnitorul se afla la reședința sa de familie.
