„Legea sanitară” (II)
„E drept că natura a înzestrat țara noastră cu toate condițiunile unei salubrități bune. Bielșugul, în oricare privință, aerul Carpaților și viața morală au susținut sănătatea în popor. Nu este deci mirare că numărul Românilor, dela ocupațiunea Bucovinei cam până la 1850, s’a întreit. Dela 1850 înainte vedem însă că desvoltarea și înmulțirea poporului nostru românesc stagnează. Înmulțindu-se în Bucovina elementele străine imigrate, bielșugul s’a trecut și, în locul acestuia, a sosit grija de toate dilele”.
„Revista Politică”, Anul II, nr. 16, Suceava, 31 Decemvre 1887.
„Probleme ce ne preocupă”
„Nicăieri nu s’au păstrat mai bine obiceiurile și mai ales portul ca la noi în Bucovina. În special muntenii noștri de la Putna ne aduc aminte de strămoșii noștri Dacii. Pătura aceasta țărănească, așa cum e în Bucovina, nu e pretutindeni. Astăzi această pătură țărănească a început să alunece pe panta înstrăinării. Îmbrăcămintea au început să și-o cumpere iar obiceiurile și le-au schimbat”.
„Suceava”, Anul I, nr. 3, 23 decemvrie 1934.
„Succese însemnate”
„Congresul partidului este întâmpinat de muncitorii de la UIL Falcău, raionul Rădăuți, cu succese însemnate. Ei s-au angajat ca pînă la 23 decembrie să dea patriei acumulări socialiste peste plan în valoare de 15.000 lei și să realizeze economii cît mai de seamă la materia primă. Angajamentul luat a fost îndeplinit pînă la 1 decembrie. La lemn de celuloză de exemplu planul a fost depășit cu 22,3 la sută, la lemn de mină cu 2,2 la sută, iar la lemn de foc cu 12 la sută. În același timp s-au realizat 1.000 stînjeni lemn de claviatură, 10 m.c. calupuri pentru construcții și 35.000 bucăți draniță”.
„Zori Noi”, Anul X, nr. 2512, Suceava, Joi 15 decembrie 1956.
