22 de minori suceveni, dispăruți fără urmă în străinătate

– Șapte dintre acești copii aveau probleme de sănătate
– Minorii au fost adoptați de familii din SUA, Spania, Germania, Grecia și Italia
– Numărul total al adopțiilor internaționale înregistrate la Suceava este de 342
– 166 de copii suceveni au fost adoptați de către familii din Italia
Trist și adevărat. Statisticile arată că 22 de minori suceveni au dispărut fără urmă peste hotare, după ce diferite organizații din străinătate au intermediat adopții internaționale cu copii români, și nu au mai trimis în țară nici un raport post – adopție despre viața acestor micuți în noua familie. Aceste cazuri de adopții internaționale, în care au fost „prinși” și minori din județul Suceava, s-au înregistrat în perioada 1998-2004. În anul 2004 adopțiile internaționale au fost suspendate prin moratoriu, până în ianuarie 2005, când a intrat în vigoare Oficiul Român pentru Adopții care impus mai multe restricții. Din cei 22 de minori suceveni dispăruți fără urmă în străinătate, șapte aveau probleme de sănătate și proveneau de la fostul Spital de Neuro-pshiatrie Infantilă Siret. Această unitate, care era subordonată Ministerului Sănătății, a fost închisă. Alți opt copii proveneau din centre de plasament sucevene, iar alți șapte minori au fost luați de la asistenți maternali. Minorii au ajuns la familii din SUA, Spania, Germania, Grecia și Italia. „În acea perioadă când au avut loc adopțiile internaționale nici legislația nu era foarte clară. În unele cazuri actele pentru adopție s-au întocmit direct între organizațiile non-guvernametale din țară și din străinătate și Tribunal. Noi eram excluși. Foarte grav este că nu au fost trimise rapoarte post – adopție, și că nu știm dacă acelor copii le merge foarte bine, sau, dimpotrivă, foarte rău”, ne-a declarat, ieri, purtătorul de cuvânt al Direcției de Asistență Socială și Protecția Copilului Suceava, Tiberiu Rotaru. Tot el ne-a mai spus că, în perioada 1998-2004, în județul Suceava s-au mai înregistrat 320 de adopții internaționale (Italia -166, SUA – 101, Israel -20, Spania -19, Belgia – 10, acestea fiind țările cu cele mai multe adopții) de la care s-au primit respectivele rapoarte periodice de după adopție, și s-a ținut mereu legătura cu familia adoptivă. La Suceava nu s-au înregistrat cazuri de desfacere a adopției (adopție revocată).
– „Nici măcar un raport post adopție pentru 22 de copilași suceveni”
Vicepreședintele Consiliului Județean, Stela Acatrinei, a declarat ieri, într-o conferință de presă, că „familiile care au adoptat copii din România erau obligate să trimită în țară rapoarte anuale cu privire la starea micuților adoptați. În toate cele 22 de cazuri de adopție internațională, autoritățile sucevene nu au primit nici măcar un raport post adopție”. Tot ea a mai precizat că va verifica aceste aspecte pentru a afla din ce motive nu se mai știe nimic despre soarta acestor copii.
Vă reamintim că adopțiile internaționale s-au reluat pe 1 ianuarie 2005, când a intrat în vigoare noua lege în domeniu, mult mai restrictivă decât precedenta, și când și-a intrat în atribuții Oficiul Român pentru Adopții, singurul abilitat să coordoneze procedurile în acest sens. Apar restricții referitoare la vârsta copiilor adoptabili și la factorii care se pot implica în acest proces. Principala restricție din lege presupune că minorii români pot fi adoptați în străinătate numai de rude de gradul doi. Mai mult, copiii cu vârste mai mici de doi ani nu pot fi adoptați în străinătate. Această lege elimină intervenția fundațiilor în derularea adopțiilor.
Singurele organisme private acceptate în proces sunt asociațiile străine autorizate în acest sens în țara lor de origine. De la 1 ianuarie 2005, organizațiile non-guvernamentale au dreptul de a se implica doar în servicii de protecție a copiilor, prin plasament familial ori la asistenți maternali, prin reintegrarea în familie și prin susținerea familiilor pentru prevenirea abandonului. Adopțiile pot fi derulate doar de instituțiile de profil ale statului (direcțiile locale pentru protecția copilului), sub supravegherea Oficiului Român pentru Adopții.
Reprezentantul Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului, Bogdan Panait, a declarat că „situația copiilor instituționalizați nu poate fi rezolvată prin adopțiile internaționale”, și, susține el, că „adopțiile au avut un efect corupt în viața publică din România”.