Pe meleagurile zămislirii sale, în comuna Dumbrăveni, județul Suceava, în fiecare an, Festivalul Internațional „Mihai Eminescu” își adună grămăjoară binecredincioșii săi: academicienii Mihai Cimpoi, Eugen Simion, Ioan Aurel Pop, Nicolae Breban, Valeriu Matei, Vasile Tărâțeanu, Nicolae Dabija, Maya Simionescu, alături de eminescologi și scriitori din întreg spațiul românesc precum Adrian Dinu Rachieru, Nicolae Georgescu, Viorel Dinescu, Teodor Codreanu, Emilian Marcu, Mihai Vicol, Tudor Nedelcea și…. înșiruirea este doar pentru exemplificare, vin în Dumbrăveni pentru a propovădui Evanghelia Limbii Române lăsată ca testament de Mihai Eminescu.
Prin hotărâre a deliberativului local, anul 2020 este la Dumbrăveni „Anul Eminescu”. Și pentru buna dovadă a credincioșeniei, autoritățile locale din această citadelă, de aproape două decenii, sprijină necontenit activitatea culturală și coagulează în jurul lor întreaga spiritualitate românească.
Parteneri și coorganizatori ai ”Congresului eminescologilor” de la Chișinău, parteneri și coorganizatori ai Festivalului ”Grigore Vieru” de la Pererita (Republica Moldova), dumbrăvenenii își doresc prin osârdia lor să dovedească buna credincioșenie față de personalitățile care aduc lumină prin cuvânt în casele noastre.
Ziua de 15 ianuarie 2020 din calendarul nației române înveșnicește un popor prin nașterea geniului sacrificat pe altarul înlăcrimat al graiului.
Mihai Eminescu a împlinit ieri 170 de ani în spațiul infinit al rostirii sacre și al strălucirii identitare; o ofrandă a divinității pentru un popor care, mai mult ca oricând, avea nevoie de un Moise pentru a se regăsi prin cuvânt.
Și iată, toiagul său înnobilat cu diamante izvorâte din adâncul sorginții latine, despică timpul către o lumină din ce în ce mai limpede, spre calea pe care binecredincioșii lui Eminescu înaintează fără a se îndoi de profetul lor.
„Fiecare om e o întrebare pusă din nou spiritului Universului” – spunea Eminescu.
Și atunci când tocmai această întrebare este în sine răspunsul perenității și veșniciei,
”Nu spera și nu ai teamă,
Ce e val ca valul trece….
––––––––––––
Tu așează-te deoparte,
Regăsindu-te pe tine,
Când, cu zgomote deșarte,
Vreme trece, vreme vine”.
Mihai CHIRIAC





