Este unul dintre cele mai comune alimente, iar în acest an va cunoaște un adevărat moment de glorie, grație inițiativei ONU și FAO, care au proclamat anul 2008 drept „Anul internațional al cartofului”.
Cartoful joacă un rol fundamental în strategiile de alimentație globale, având virtuți nutriționale care îl fac un component esențial al preparatelor de zi cu zi. Cultura cartofului ocupă în prezent locul patru în lume, cu o producție de aproximativ 315 milioane de tone în anul 2006, mai mult de jumătate fiind înregistrate în țările în curs de dezvoltare. Potrivit estimărilor specialiștilor, în următorii patru ani consumul de cartofi va crește. Cu toate că pe bătrânul continent s-a înregistrat în ultima perioadă o scădere în ceea ce privește consumul acestei legume, Europa este încă în fruntea consumatorilor, cu o medie de 93 de kilograme pe cap de locuitor pe an.
Studiile de-a lungul secolelor au evidențiat transformările obișnuințelor alimentare ale populațiilor. Odată cu apariția cartofului, multe dintre popoarele europene au fost eliberate de foamete, iar în zilele noastre reprezintă unul dintre alimentele de bază pentru anumite categorii de populație.
Origini
Originar din Peru și Bolivia, cartoful era cultivat începând cu al treilea mileniu înainte de Hristos de populațiile din Munții Anzi, care produceau un fel de bere cu un slab conținut alcoolic, pe care o păstrau „rezervă alimentară” pentru perioadele de foamete și de război. Nu există date precise despre introducerea sa în Europa, însă primele informații despre folosirea sa alimentară, dar și legate de cultivarea în scop ornamental datează din a doua jumătate a secolului XVI, mai întâi în Spania, apoi în Portugalia, Franța, Italia și Europa Continentală, iar mai apoi, spre sfârșitul secolului, în Anglia.
Virtuțile cartofului
Atunci când vine vorba despre cartof, lista virtuților acestuia nu este mică. Este un aliment care poate fi considerat o adevărată sursă de energie deoarece este foarte bogat în glucide. Cartofii cu coajă sunt o excelentă sursă de potasiu, extraordinar pentru sănătatea cardiovasculară. Cercetările instituțiilor de specialitate au arătat că o dietă bazată pe alimente cu un bogat conținut de potasiu și cu un conținut scăzut în sodiu poate reduce riscul presiunii arteriale ridicate. Doar un singur cartof poate oferi 21 la sută din necesarul zilnic de potasiu al organismului. Deși puțini și-ar putea închipui, cartoful reprezintă și o sursă bogată de vitamina C, un singur cartof putând oferi jumătate din necesarul de vitamina C zilnic. Cartoful are, de asemenea, și un conținut bogat în proteine, 21 la sută dintre tuberculi posedând o combinație de aminoacizi care se adaptează foarte bine nevoilor alimentare ale omului.
Diversitate
Putem să ne referim la diversitate, gândindu-ne la aspectul lor, la cum au evoluat cartofii datorită diferitelor climate la care s-au adaptat. Coaja cartofilor poate fi maro, galbenă, roz, roșie sau violet. Interiorul lor poate fi alb sau poate să reflecte culoarea cojii.
Faptul că este unul dintre alimentele cele mai consumate de om ne este dovedit de numeroasele feluri în care se poate prepara: piure, copți în coajă, fierți, prăjiți sau chipsuri, tăiați cubulețe, rași sau sub formă de găluște. Un avantaj față de alte mâncăruri este că pot fi preparați la cuptorul cu microunde fără să-și piardă proprietățile nutritive. Pentru aceasta, trebuie înveliți în folie pentru a-și păstra umiditatea.
Sfaturi pentru conservare
Condițiile de păstrare a cartofilor trebuie respectate cu atenție pentru a încetini procesul natural de decompoziție a amidonului. Este foarte important ca zona de păstrare să fie întunecată, bine aerisită, iar temperatura ideală este aceea de patru grade. Cartofii nu trebuie în nici un caz ținuți în frigider. Frigul transformă amidonul cartofilor în zahăr, alterându-le gustul. În condițiile ideale, cartofii pot fi păstrați până la șase luni, dar în mod normal, aceștia rezistă câteva săptămâni.
