Președintele Traian Băsescu a confirmat apoi că președintele CNSAS, Claudiu Secașiu, i-a spus faptul că judecătorul Curții Constituționale Ion Predescu nu a făcut poliție politică și că Aspazia Cojocaru are un verdict de poliție politică. Băsescu a susținut că nu a vorbit cu judecătorii niciodată de la începerea procesului de suspendare în Parlament.
Între timp, în 9 aprilie, pentru a treia oară, Curtea este sesizată cu privire la Legea referendumului nr.3/2000, până atunci judecătorii Curții admițând de două ori că articole ale legii sunt neconstituționale și cerând Parlamentului să corijeze neregulile.
Un articol al Legii referendumului referitor la numărul de voturi ale parlamentarilor necesar pentru admiterea unei solicitări a șefului statului de a convoca referendumul a fost reclamat la Curte.
În 17 aprilie, Curtea Constituțională a decis că articolul din Legea referendumului referitor la numărul de voturi ale parlamentarilor necesar pentru admiterea unei solicitări a lui Traian Băsescu de inițiere a unui referendum privind votul uninominal este neconstituțional.
A doua zi, Curtea Constituțională preciza într-un comunicat de presă că nu poate fi influențată sub nicio formă în soluționarea cauzelor cu care este învestită, asupra niciunuia dintre membrii săi nefiind exercitate presiuni de către autoritățile publice, partide politice, organizații ale societății civile ori reprezentanți ai acestora.
„În legătură cu acuzațiile aduse judecătorilor Curții Constituționale, Curtea precizează că asupra nici unuia dintre membrii săi nu s-au exercitat presiuni de către autoritățile publice, partide politice, organizații ale societății civile ori reprezentanți ai acestora. Curtea Constituțională nu poate fi influențată sub nicio formă în soluționarea cauzelor cu care este învestită în virtutea rolului său de garant al supremației Constituției”, potrivit unui comunicat remis de Biroul de presă al Curții Constituționale.
În 20 aprilie, Curtea Constituțională a confirmat decizia Parlamentului de suspendare a președintelui Traian Băsescu, ceea ce a permis instalarea președintelui Senatului Nicolae Văcăroiu, ca președinte interimar.
În aceeași zi, Băsescu a contestat la Curtea Constituțională suspendarea sa din funcție, însă Curtea i-a respins contestația.
„Se respinge, ca inadmisibilă, contestația formulată de domnul Traian Băsescu împotriva hotărârii de suspendare a sa din funcția de președinte al României”, potrivit comunicatului Curții Constituționale.
În 3 mai, Curtea Constituțională a respins sesizarea PD privind modificările Parlamentului la Legea referendumului, astfel că președintele putea fi demis cu majoritatea voturilor participanților la referendum, nemaifiind necesară prezența la urne a majorității electorilor.
Conform deciziei Curții, președintele putea fi demis cu majoritatea voturilor participanților la referendum, nemaifiind necesară prezența la urne a majorității electorilor.
În 8 mai, președintele suspendat Traian Băsescu susținea că ceea ce a făcut Curtea Constituțională este „inadmisibil”, întrucât a creat condiții pentru orice interpretare a referendumului.
“Au făcut niște condiții pentru demitere, alte condiții pentru validare, dar și acele alte condiții pentru validare…”, a spus Băsescu.
El s-a arătat revoltat de faptul că pentru președintele României condițiile „de revocare” sunt mult mai ușoare decât pentru un primar.
În 23 mai, Curtea Constituțională a hotărât cu unanimitate de voturi că a fost respectată procedura de organizare a referendumului și că nu s-a întrunit majoritatea voturilor exprimate pentru demiterea președintelui, astfel că, la publicarea hotărârii Curții în MO, interimatul la Președinție a încetat.
În 7 noiembrie, Curtea Constituțională (CC) a respins ca neîntemeiată contestația liderului PRM Corneliu Vadim Tudor privind decretul prin care președintele țării a convocat referendumul referitor la votul uninominal.
În contestația adresată CC și semnată de senatorii Corneliu Vadim Tudor și de Lucian Bolcaș, PRM arăta că decretul președintelui încalcă prevederile articolul 90 din Constituție, care obligă la consultarea Parlamentului cu privire la referendumul ce urmează a fi inițiat, Parlamentul fiind consultat cu privire la un obiect al referendumului care în Decret a fost modificat.
„În același timp, au fost încălcate prevederile din Legea 3/2000 privind organizarea referendumului, întrucât, în dorința de a-l organiza concomitent cu alegerile europarlamentare, nu s-a stabilit o dată, cum prevede legea, ci un termen, situație în care toate procedurile scrutinului pot să fie desincronizate”, preciza PRM, în 24 octombrie.
PRM arăta că „prin această nelegalitate s-a dat curs dorinței președintelui Traian Băsescu de a suprapune campania electorală pentru referendum cu cea pentru alegerile europarlamentare, pentru a putea sprijini direct Partidul Democrat”.
PRM amintea, în contestația adresată Curții Constituționale, că în scrisoarea șefului statului prin care acesta solicită consultarea Parlamentului cu privire la organizarea și desfășurarea referendumului se specifică în mod expres că președintele dorește să solicite poporului să-și exprime, prin referendum, voința suverană cu privire la introducerea votului uninominal pentru alegerea membrilor Parlamentului, începând cu următoarele alegeri.
Semnatarii adăugau că Parlamentul a avizat favorabil inițierea de către șeful statului a unui referendum național consultativ cu privire la introducerea votului uninominal pentru alegerea membrilor Parlamentului, începând cu următoarele alegeri.
„Decretul 909 / 23 octombrie 2007 nu se mai referă la referendumul pentru care s-a pronunțat Parlamentul, ca urmare a respectării obiectului consultării, ci convoacă un cu totul alt referendum care nu a fost examinat de Parlament, în sensul că acum acest obiect devine: ca, începând cu primele alegeri care vor fi organizate pentru Parlamentul României, toți deputații și senatorii să fie aleși în circumscripții uninominale, pe baza unui scrutin majoritar în două tururi”, susțineau semnatarii.
O altă decizie a Curții care l-a nemulțumit pe Băsescu a fost cea din 14 noiembrie, când a stabilit că sunt constituționale modificările Legii privind salarizarea și alte drepturi bănești ale personalului din administrația centrală a Ministerului Afacerilor Externe și de la misiunile diplomatice.
La jumătatea lunii octombrie, președintele Traian Băsescu a sesizat Cutea Constituțională cu privire la modificarea Legii 495/2004 referitoare la salarizarea personalului MAE și a diplomaților.
Președintele a precizat, în cererea de reexaminare, că această lege este „excesivă” prin modificările aduse, care se referă la majorări salariale prin sporirea coeficienților de multiplicare pentru funcțiile diplomatice și consulare, cu procente cuprinse între 85 % și 186 %, și prin majorarea coeficienților de multiplicare pentru funcțiile de execuție, cu procente cuprinse între 186 % și 204 %.
În opinia lui Traian Băsescu, acest act normativ creea drepturi salariale diferite față de restul funcționarilor statului și accentua diferențele existente în sistemul de salarizare a personalului bugetar.
Șeful statului a mai arătat că inițiatorii acestei legi ar fi trebuit să precizeze sursele de finanțare și că, într-un viitor act normativ unitar de salarizare a funcționarilor publici, aceștia trebuie stimulați pe baza performanțelor.
Modificarea salarizării personalului Ministerului Afacerilor de Externe și a diplomaților este „impetuos necesară” în raport cu atribuțiile acestora, sumele putând fi acoperite din taxele consulare și de urgență încasate de reprezentanțele diplomatice, argumentație admisă de Curtea Constituțională.
În 15 noiembrie, președintele Curții Constituționale, Ioan Vida, declara, la o conferință internațională, că instituția pe care o reprezintă ar putea fi un „arbitru” în relațiile dintre puteri, dacă nu ar fi supusă unor presiuni, cum ar fi cea mediatică.
„Curtea Constituțională are rolul (potrivit prerogrativelor – n.red.) de arbitru în relațiile dintre puteri în privința competențelor pe care acestea le au. Însă, ar putea avea rolul de arbitru dacă nu ar fi supusă unor presiuni, cum ar fi cea mediatică”, a spus Vida.
Totodată, președintele Curții Constituționale a criticat comportamentul clasei politice în relația cu puterile statului.
„Relația între puteri ar putea fi susținută și de clasa politică. Evenimentele politice din ultimii ani au arătat că pot duce la blocaje. Principiul separației puterilor în stat rămâne o vorbă în vânt fără cooperarea actorilor politici”, adăuga el.
În 27 noiembrie, Curtea Constituțională a decis că ordonanța prin care s-a modificat legea răspunderii ministeriale restrângea dreptul președintelui de a cere urmărirea penală a membrilor Guvernului.
Curtea constata că, prin această restrângere a unui drept constituțional al Președintelui României, ordonanța de urgență examinată contravine și prevederilor art. 115 alin. (6) din Constituție, în conformitate cu care „ordonanțele de urgență nu pot afecta regimul instituțiilor fundamentale ale statului”.
Curtea Constituțională a decis că sunt neconstituționale unele prevederi ale Legii răspunderii ministeriale și cele ale Ordonanței referitoare la componența Comisiei speciale de la Cotroceni, astfel că această comisie este dizolvată, iar orice procuror din Direcția Națională Anticorupție sau Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție poate cere urmărirea penală a unui ministru sau fost ministru.
În cazul cererii de urmărire penală, ministrul vizat poate fi suspendat din funcție.
„Din câte se înțelege din comunicat, Curtea consideră că nu numai prevederile OUG sunt considerate neconstituționale, ci și prevederile Legii115/1999 pe care aceasta le modifică, referitoare la Comisia de analiză a sesizărilor. Așteptăm motivarea deciziei Curții, pentru a afla la ce se referă în mod exact criticile de neconstituționalitate”, se arăta într-un comunicat al MJ.
Decizia Curții a fost mulțumitoare pentru președintele Băsescu, acesta uitând de precedentele hotărâri, pe care el însuși le criticase.
Așa se face că, a doua zi după publicarea deciziei Curții Constituționale, în 6 decembrie, președintele saluta judecătorii Curții pentru ajutorul dat „pentru a pune barieră” membrilor Guvernului sau ai Parlamentului care inițiază și adoptă legi din interese de moment, ignorând Constituția.
„În calitate de președinte, am fost nevoit de multe ori să apelez la judecata acestui organism și îi salut pe cei care, chiar dacă nu întotdeauna au fost de acord cu punctele mele de vedere, au fost de un real ajutor pentru a pune barieră acelora care, din postura de membrii ai Guvernului sau ai Parlamentului, inițiază și adoptă acte normative pentru a servi intereselor de moment, fără a ține cont de legea fundamentală a statului și de interesul public”, a spus Băsescu.
Potrivit acestuia, simpla amenințare cu intervenția Curții Constituționale ar trebui să îi determine pe cei care iau decizii în stat să respecte limitele impuse de Constituție. Băsescu nu a precizat la care membri ai Guvernului sau ai Parlamentului se referă și nici legile pe care le are în vedere în afirmația sa.
Băsescu a amintit că în cei 15 ani de activitate Curtea Constituțională a primit peste 10.000 de sesizări, a emis aproape 7.000 de acte și i-au fost adresate peste 6.000 de petiții și scrisori, numărul sesizărilor crescând de la an la an.
„Acest lucru denotă, pe de o parte, neîncrederea cetățenilor în instituțiile statului care emit legi, iar pe de altă parte, injustețea unor norme pe care oamenii simpli o resimt în practică. Aș spune că nu numărul mare de sesizări primite trebuie să atragă atenția, ci mai ales multitudinea celor care inițiază acte normative injuste, ignorând legea fundamentală a statului și care se ascund în spatele răspunderii colective”, remarca Băsescu.
