În această lună, în ziua a douăzecea, pomenirea Sfîntului sfințitului Mucenic Ignatie, purtătorul de Dumnezeu (Teoforul).
Sfîntul sfințitul Mucenic Ignatie, urmaș al apostolilor, al doilea patriarh al Bisericii Antiohiei după Evod, a fost împreună cu Policarp, episcopul Bisericii Smirnei, ucenic al Sfîntului Evanghelist Ioan. Cînd împăratul Traian a trecut prin Antiohia împotriva părților, Sfîntul Ignatie a fost adus înaintea lui. Împăratul l-a cercetat îndelung și a văzut că nu poate fi întors de la credința în Hristos. De aceea a fost chinuit îndelung și în felurite chipuri; dar arătîndu-se mai tare decît chinurile, a fost trimis legat la Roma, păzit de zece ostași, ca să fie dat mîncare fiarelor sălbatice. În drum spre Roma, a întărit Bisericile din cetățile prin care trecea și se ruga să fie mîncat de fiare, „ca să ajung, spunea el, pîine curată lui Dumnezeu”. În Roma a fost aruncat în stadion și a fost sfîșiat de leii sloboziți asupra lui, de i-au rămas numai oasele cele mari. Pe acestea le-au adunat creștinii și le-au dus în Antiohia.
Se spune că Sfîntul Ignatie a fost Copilul pe care l-a apucat de mîna Stăpînul Hristos și l-a luat în brațe și a zis: „De nu se va smeri cineva pe sine ca pruncul acesta, nu va intra în împărăția cerurilor”; și: „Cel ce va primi pe un prunc ca acesta în numele Meu, pe Mine Mă primește”. De aceea a fost numit purtător de Dumnezeu. Pe Sfîntul Ignatie l-a cinstit cu un cuvînt de laudă și cel între sfinți părintele nostru Ioan Gură de Aur.
