După mai bine de un an și jumătate de la cele 36 de percheziții făcute în județele Suceava și Botoșani, precum și în municipiul București, într-un dosar instrumentat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Suceava în care erau vizați avocații Baroului Bota, cercetările sunt aproape de final.
Din informațiile noastre, dosarul în care toți cei vizați sunt acuzați că au îmbrăcat ilegal robele de avocați și au intrat cu dosare în sălile de judecată din toată țara urmează să ajungă în instanță, de data asta în calitate de inculpați, iar printre ei va figura și fondatorul Baroului Bota, Pompiliu Bota, omul care a „clonat” practic Baroul tradițional în urmă cu aproape 13 ani.
De la salon de masaj ori cosmetică, la înființarea de barouri
În 2002, bucureșteanul Pompiliu Bota a înființat două asociații de binefacere și o filială a uneia dintre ele, în ale căror acte constitutive figura, pe lângă ajutarea copiilor bolnavi, în dificultate sau a spitalelor, ori constituirea unei unități economice, salon de masaj, cosmetică, a unui studio de înregistrări sau ziare, canele radio sau televiziune, și „înființarea de barouri”.
Pe baza unor hotărâri luate în cadrul acestor asociații, Bota a decis de la sine putere să înființeze o asociație profesională a avocaților din România -UNBR. Scopul, declarat atât în statut, cât și în actul constitutiv: „apărarea, promovarea și reprezentarea drepturilor și intereselor profesionale economice și sociale ale membrilor ei”.
De aici, însă, explică anchetatorii, Pompiliu Bota și-a extins afacerile și a început să înființeze barouri, după care și-a dat dreptul de a desfășura activități specifice profesiei de avocat, atât pentru sine, cât și pentru alte persoane, prin înființarea de cabinete individuale de avocatură.
Ba mai mult, Bota a început să organizeze în propria sa structură și concursuri de admitere în profesia de avocat, sfidând practic, mai arată anchetatorii, prevederile legale.
Avocații clonați – „un grav atentat la siguranța și credibilitatea sistemului judiciar din România”
Așa au ajuns să funcționeze în paralel două barouri, cel „tradițional” și cel al lui Pompiliu Bota, denumit „constituțional”. La Suceava, Baroul Bota s-a înființat în 2005, cu legitimații de avocați și robe identice cu cele folosite de cei tradiționali, legitimații trase parcă la xerox, formulare identice, chitanțiere și chiar delegațiere în oglindă.
Până și site-urile celor două barouri sunt aproape identice. Cel tradițional, cu toate actele în regulă, este www.baroul-suceava.ro, iar cel al baroului Bota – www.baroulsuceava.ro (nu mai este funcțional), singura diferență fiind cratima din prima adresă de pagină web.
„Un grav atentat la siguranța și credibilitatea sistemului judiciar din România”, au catalogat afacerea cu robe a lui Pompiliu Bota reprezentanții Parchetului de pe lângă Judecătoria Suceava
Bota se apără cu sute de dosare în care magistrați din toată țara au stabilit că avocații lui nu sunt în afara legii
De cealaltă parte, Pompiliu Bota susține că Baroul său ar fi cel legal, iar cel tradițional în afara legii.
Scandalul dintre avocații baroului tradițional și cel constituțional s-a extins la nivelul întregii țării, fiind înregistrate peste tot prin țară sute de plângeri și dosare penale, multe dintre ele soluționate cu neînceperea urmăririi penale sau achitarea avocaților lui Pompiliu Bota. Motivul: magistrații respectivi au fost convinși că nimeni nu a scos în afara legii această structură.
Greșit, susține procurorul sucevean Dragoș Bujorean, cel care instrumentează acest dosar. Argumentele procurorului – prezentate în documentele prin care a cerut arestarea preventivă a lui Pompiliu Bota: faptul că instanțele de judecată au desființat practic asociațiile lui Bota, că la CEDO, prin hotărârea 24057/2003, s-a statuat caracterul ilicit al activităților desfășurate de Pompiliu Bota și avocații, că prin modificările legislative din 2004 barourile paralele au fost scoase în afara legii, că UNBR – Bota este o asociație profesională care nu poate organiza concursuri de admitere în profesia de avocat, așa cum se întâmpla în realitate, și, nu în ultimul rând, că există o hotărâre definitivă și irevocabilă prin care însuși fondatorul barourilor paralele, Pompiliu Bota, a fost condamnat la șase luni de închisoare cu suspendare pentru exercitarea fără drept a profesiei de avocat.
Pompiliu Bota a fost reținut la vremea respectivă pentru 24 de ore, însă Judecătoria a respins propunerea de arestare preventivă și a decis să-i interzică doar să părăsească țara. Judecătorul a reținut totuși la vremea respectivă că „mijloacele de probă ale dosarului de urmărire penală induc presupunerea mai mult decât rezonabilă că inculpatul Bota Pompiliu este autorul faptelor pentru care se solicită arestarea sa preventivă, respectiv asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni și complicitate la înșelăciune”.
Procurorul Bujorean, asaltat cu plângeri penale
După cele 36 de percheziții în dosarul membrilor Baroului Bota, acuzați că îmbracă ilegal roba de avocat, procurorul Dragoș Bujorean a devenit inamicul public nr.1 al acestora, pe numele magistratului fiind făcute numeroase plângeri penale.
A fost acuzat de abuz în serviciu, de represiune nedreaptă, de falsuri în acte, de faptul că le-a încălcat dreptul la apărare unora dintre suspecți, de divulgare a secretului profesional etc..
Chiar șeful Baroului Bota, Pompiliu Bota, l-a acuzat pe procurorul sucevean de lipsire de libertate, pe motiv că în ziua perchezițiilor (28 iunie 2013) l-a reținut fără temei între orele 6.00 -23.45, când s-a dat ordonanța de reținere.
Majoritatea plângerilor au fost soluționate deja, fiind clasate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava, iar petenții nu au avut câștig de cauză nici în instanță, unde au atacat soluțiile procurorilor care au cercetat acuzațiile.
Reprezentanții Baroului Bota susțin că acțiunile procurorului Bujorean împotriva lor sunt abuzive, atâta vreme cât alți magistrați din toată țară le-au recunoscut calitatea de avocat.
1.677 de acuzații, pe capul lui Pompiliu Bota
Potrivit unei adrese primite de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Suceava, ca urmare a unei cereri făcute de redacția noastră, în dosarul avocaților Bota s-a pus în mișcare acțiunea penală față de 20 de persoane. Evident, printre aceștia și Pompiliu Bota, dar și avocați de-ai lui de la Suceava și Botoșani, cercetați pentru sute de infracțiuni.
În capul listei, cu cele mai multe acuzații, e chiar fondatorul Barourilor Bota, cercetat pentru 559 infracțiuni de complicitate la înșelăciune, 559 de acte materiale de complicitate la infracțiunile de folosire fără drept a denumirilor «Barou», «Uniunea Națională a Barourilor din România», a denumirilor specifice formelor de exercitare a profesiei de avocat, precum și folosirea însemnelor specifice profesiei și purtarea robei de avocat, și 559 acte materiale ale infracțiunii de complicitate la infracțiunea de exercitare fără drept a unei profesii sau activități pentru care legea cere autorizație ori exercitarea acestora în alte condiții decât cele legale.
Iată acuzațiile ce i se aduc:
-„a inițiat asocierea pentru săvârșirea de infracțiuni din cadrul căreia au făcut parte inculpații din cauză, având ca scop săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune, exercitare fără drept a profesiei de avocat, respectiv folosirea fără drept a denumirilor și însemnelor specifice profesiei de avocat”;
-”a asigurat structura organizatorică celorlalți participanți la asociere, prin Asociația Profesională a Avocaților din România – UNBR, asociație înființată în mod ilegal, în baza unor înscrisuri sub semnătură privată, fără personalitate juridică, desființată prin hotărârea judecătorească nr. 51, din data de 20.12.2004, a Judecătoriei Târgu Jiu”;
-„a produs și pus la dispoziție celorlalți inculpați mijloacele necesare inducerii în eroare a persoanelor vătămate, pentru a crea aparența de legalitate a activităților infracționale desfășurate (a organizat «concursuri de admitere în profesie» în mod ilegal, a atestat inculpaților calități de avocat inexistente, a eliberat înscrisuri fictive în baza cărora au fost săvârșite actele materiale ale infracțiunilor: procese verbale de depunere a jurământului, decizii de înscriere pe tabloul avocaților și de înființare de cabinete de avocat etc.)”;
– „a folosit fără drept, în realizarea activității infracționale, denumirile de «Barou», «Uniunea Națională a Barourilor din România», precum și denumirile și însemnele specifice formelor de exercitare a profesiei de avocat”.
