Prezență masivă la cea de-a doua campanie “România prinde rădăcini” desfășurată în județul Suceava, la finele săptămânii trecute. Aproape 1.400 de voluntari au dat curs invitației de a participa la împădurirea unei suprafețe de 6,7 hectare de teren de pe care pădurea a dispărut, fiind doborâtă de vânt în 2002, pe un teren al Primăriei Sadova.
Cea mai mare parte a voluntarilor care s-au ocupat de împădurirea pantelor muntoase de pe Plaiul Ioanei, canton din cadrul Ocolului silvic Pojorâta, au fost silvicultorii suceveni – aproximativ 700, care s-au ocupat de cele mai dificile pante, unele cu o înclinare de peste 50 de grade, unde acțiunea de plantare nu era doar foarte dificilă, ci chiar periculoasă.
Viperele și căderile de bolovani, pericole pentru voluntari
Cele mai mari pericole cu care s-au confruntat voluntarii care au repopulat Plaiul Ioanei cu puieți de molid și larice au fost alunecările de teren, căderile de pietre și viperele care se încălzeau la soare.
Dacă unii dintre voluntari au dat nas în nas cu șerpii de pe munte, fără incidente neplăcute, în schimb, o panică generală a provocat-o rostogolirea unui bolovan mare și negru chiar din creasta muntelui spre bază, unde zeci de oameni trudeau de zor să planteze viitorii arbori care vor stabiliza terenul și căderile de pietre.
Imediat au început să răsune strigătele de avertizare, care le vesteau celor care stăteau în calea pericolului rostogolitor să se ferească, mai ales că și alte pietre puteau fi antrenate în cădere.
Din fericire, alarma s-a dovedit a fi una falsă, după ce obiectul rostogolitor s-a oprit într-un trunchi de arbore, dovedindu-se că bolovanul care a băgat spaima în zeci de oameni era doar geanta unui voluntar neinspirat, care s-a avântat spre culme, fără să țină cont de avertismentul dat, să nu se lucreze pe parcelele de deasupra decât după ce se eliberau cele de dedesubt.
VIP-urile s-au întrecut în a planta cât mai mulți arbori
O prezență notabilă în rândul voluntarilor care au răspuns acțiunii inițiate de Realitatea TV, cu sprijinul Regiei Naționale a Pădurilor, iar în acest caz, cu cel al Direcției Silvice Suceava, a fost cea a Jandarmeriei Suceava, care s-a prezentat cu aproape 70 de voluntari, precum și a Poliției Suceava, cu alți 20 de oameni, condiția fizică bună permițându-le să facă plantări pe zonele cu pante periculoase.
Pompierii s-au dovedit a fi de asemeni un sprijin binevenit și bine organizat și s-au ocupat de împădurirea zonelor pustiite de arbori de natura capricioasă.
La această acțiune nu au lipsit nici personalitățile politico-administrative ale județului, de la președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur, prefectul Sorin Arcadie Popescu, directorul general al Regiei Naționale a Pădurilor, Valerian Solovăstru, senatorul Sorin Fodoreanu, deputatul Cătălin Nechifor, directori de instituții, precum șeful Direcției Silvice Suceava, Mihai Mihețiu, șeful Direcției Sanitar Veterinare Suceava, Petrea Dulgheru, și directorul Complexului Muzeal Bucovina, Emil Ursu.
Acțiunea de plantare s-a transformat într-un fel de competiție colegială între trei silvicultori ale căror decizii influențează prezentul și viitorul județului Suceava și nu doar al său – Gheorghe Flutur, Sorin Popescu și Valerian Solovăstru, care, cot la cot, au plantat zeci de arbori, cu îndemânarea și precizia dată de experiența în domeniu.
Fiecare din cei prezenți la acțiunea de împădurire a primit plăcuțe cu numele său, pe care să le pună la baza arborilor plantați, astfel încât, când vor reveni, să îi găsească mai ușor.
17.500 de molizi și larice – viitoarea pădure tânără a Sadovei
Pentru sutele de elevi din Câmpulung Moldovenesc și localitățile din jur, acțiunea de plantare a fost o ocazie de a ieși în natură, de a face ceva util dar a se și distra, în vreme ce și o parte din localnici au ales să vină să dea o mână de ajutor, unii din ei venind îmbrăcați în port popular, precum străbunii lor, când au plantat pădurea doborâtă între timp de furtună.
În aproape șase ore de muncă asiduă, cei 1.400 de voluntari au plantat 17.500 de puieți de molid și larice, oferiți de Direcția Silvică Suceava și repartizați în proporție de 60% – 40%, pentru a oferi rezistență în fața intemperiilor viitoarei păduri, urmând ca în câțiva ani rezultatele muncii lor să fie vizibile prin apariția unei păduri tinere, care va fi de folos nu doar lor, ci și generațiilor viitoare.
