162 de ani de la dezrobirea rromilor din Principatele Române. Partea a IV-a

Nota Redactorului
Materialul de față face parte dintr-o serie de patru articole semnate de Prof. Lucian Dimitriu, inspector școlar pentru problemele educaționale ale rromilor I.Ș.J. Suceava, care vor fi publicate în perioada 10 – 14 februarie
Mentalul colectiv rrom de astăzi este influențat și acum de sclavie pentru că să nu uităm că de la 1856 până în 2018 nu sunt chiar atât de mulți ani. Sunt câteva generații de oameni, care în perioada interbelică au reușit puțin să se emancipeze și apoi a venit Holocaustul peste ei și apoi au venit cei șaizeci de ani de comunism în care a fost o formă de sclavie sau de etnocid cultural.
Din păcate manualele de istorie nu surprind aproape deloc această reformă pentru că ea este inclusă în sistemul de reforme de la mijlocul secolului al XIX-lea din societatea românească și atunci când se vorbește despre reformele lui Alexandru Ioan Cuza cred că mai mult de 5-6 cuvinte nu apar în manuale.
Așadar, iată, ne aflăm în prezent, când sociologii rromi au făcut cercetări despre stima de sine a rromilor, percepția de sine a rromilor, imaginea de sine a rromilor și au aflat că rromii au astăzi o percepție de sine negativă și în loc de stimă de sine vorbim de stigmat de sine.
Perioada comunistă și chiar până azi nu a însemnat o adaptare a politicilor publice legate de rromi și atunci avem totdeauna, când este vorba de rromi, un fel de ipocrizie, să-i spunem corectitudine politică, în care, formal, zicem toată lumea să fie egală! De acord, dar în termeni reali nu se întâmplă nimic. Așa asistăm la faptul că atunci când e vorba de rromi, după 23 de ani de politici publice pe care noi le-am presat să se facă, după o presiune chiar și internațională, România consideră în continuare că această problemă e de rezolvat în viitor. Dacă ne amintim, în 1993 a apărut o carte, „Rromii între ignorare și îngrijorare” un studiu sociologic care atenționa că situația rromilor se va deteriora cumplit dacă statul nu va interveni. Nu a intervenit și situația este cea pe care o vedem acum, adică un dezastru în care există ziduri de segregare, există mii de ghetouri, deci o ghetoizare a comunităților de rromi și care înseamnă o etnicizare negativă.
Înțelegem cauza, care este istorică. Chiar dacă rromii în ziua de azi, dacă vor fi întrebați, marea majoritate a lor, cu excepția celor care studiază fie la facultate, fie la școală Limba rromani și Istoria și tradițiile rromilor, nu știu că a existat robia. Deci în mentalul colectiv rrom robia nu există ca fenomen istoric ca perioadă istorică atât de îndelungată. Mai degrabă există puțin despre Holocaust pentru că este mai recent și totuși chiar dacă nu conștientizează că a existat robia, rromii se consideră inferiori.
Fără o decizie coerentă la nivel european, din punctul meu de vedere, soluția acestei probleme se va lăsa așteptată. Sclavia rromilor a fost catastrofa existenței rromilor din România în istorie și această catastrofă încă ne urmărește. Rromii încă sunt considerați suboameni, rromii încă nu sunt considerați egali cu ceilalți. Aici nu mai este vorba doar ca românii să încerce să găsească o cale către rromi, ci ca rromii înșiși să-și ceară demnitatea!
Prof. Dimitriu Lucian, Inspector școlar pentru problemele educaționale ale rromilor I.Ș.J. Suceava