„Mănăstirea Moldovița”
„Cu sacul în spate am străbătut atâtea din așezările frumoase și munții minunați ai Bucovinei. Ce lecție de istorie, de iubire de țară, de înțelegere și cunoaștere a sufletului românesc. Iată sfânta ctitorie a voievodului Petru Rareș, Mănăstirea Moldovița, a cărei pictură ți se pare că-i de ieri, de alaltăieri. În ciuda vremii, opera mânii a cine știe cărui zugrav a persistat în aceeași măreție…Dar mâni murdare au îndrăznit, pe unde au ajuns, să scrijelească nume ce au murdărit sfânta comoară păzită acum de un grup de 5-6 biete dar harnice călugărițe. Muzeul păstrat lângă biserică, atelierul de covoare, biserica – paraclis și toată curățenia din sfânta mănăstire este munca și ruga de fiecare zi a acestor măicuțe. Se vede aici o întrebuințate frumoasă a vieții de chilie. Alături, la vreo 200 de metri, o grămăgioară de piatră, ce încă rezistă într-un rest de zid, vrea să strige către toți creștinii care vin pe acolo, că aici a fost odată ctitoria lui Alexandru cel Bun, organizatorul și întemeietorul ierarhiei bisericești din Moldova”.
„Glasul Bucovinei”, Anul XVIII, nr. 4616, August 1935.
„Magazinele forestiere”
„Unde păstrează magazinele forestiere mărfurile perisabile la căldură? Unde pot. De cele mai multe ori în magazin la temperatura obișnuită. La Buda există o pivniță dar ea e a bufetului și responsabilul acesteia nu e de acord ca slănina, salamul și brînzeturile să fie păstrate în pivniță alături de țuică și rom”.
“Zori Noi”, Anul XXI, nr. 6108, Suceava, August 1967.