Omul de afaceri Vasile Florea, patronul Florconstruct, s-a întors aseară acasă, după mai bine de 24 de ore de coșmar, după ce a fost ridicat luni dimineață de procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) Suceava într-un amplu dosar de evaziune fiscală și spălare de bani, cu prejudiciu estimat la aproximativ 10 milioane de euro.
Dus marți după-amiază în fața judecătorilor Tribunalului Suceava, cu propunere de arestare preventivă, Florea a răsuflat ușurat după ce magistrații au decis cercetarea sa în stare de libertate, luând față de el interdicția de a părăsi țara pentru următoarele 29 de zile, măsură ce poate fi prelungită la cererea anchetatorilor. Patronul Florconstruct a făcut parte dintr-un lot de 30 de persoane încătușate de procurorii DIICOT și duse la arestare, însă, aseară, jumătate dintre învinuiți au scăpat de celule în care și-au petrecut ultimele ore.
167 de percheziții, 92 de suspecți la audieri, 36 reținuți, 30 duși la arestare
În urma celor 167 de percheziții efectuate luni dimineață, la Suceava, dar și în alte județe din țară, la sediul DIICOT Suceava au ajuns nu mai puțin de 92 de persoane din cele 110 pentru care au fost emise mandate de aducere.
Audierile s-au finalizat tocmai marți dimineață, cu câteva minute înainte de ora 8.00, când au fost date ultimele două ordonațe de reținere.
În total, 36 de persoane au ieșit cu cătușe la mâini din clădirea Parchetelor, printre care și patronul de la Florconstruct, dar și cel de la Hidrotera, Cosmin Păstrăv.
Din cei 36, însă, doar 30 de suspecți au fost duși în fața instanțelor de judecată cu propunere de arestare preventivă.
Învinuiții au fost aduși la Palatul de Justiție în două ture, una la ora 12.00, cealaltă, două ore mai târziu.
Primul lot a fost format din 20 de suspecți: Marcel Stănescu (20 de ani), Andrei Ionuț Cârnăreasa (33 de ani), Galațian Stănescu (34 de ani), Mariana Stănescu (34 de ani), Ionuț Stănescu (22 de ani), Costel Adrian Gurzu (25 de ani), toți din Salcea, Dumitru Mihai Cîmpanu (21 de ani), din Dumbrăveni, Nicușor Luca (42 de ani), din Bucecea -Botoșani, Vasile Dan Spătaru (35 de ani), din municipiul Brașov, Constantin Apostol (38 de ani), din municipiul Târgu Neamț, Eusebiu Adrian Catrinescu (27 de ani), din Darabani -Botoșani, Mihai Cătălin Chiriac (29 de ani), din municipiul Suceava, Adrian Scîntei (44 de ani), din municipiul Galați, Mugurel Munteanu (43 de ani), din Bucșoaia-Frasin, Ovidiu Constantin Pătrașcu (35 de ani), din municipiul Iași, Florin Alexandru Rădulescu (29 de ani), din Dumbrăvița -Brașov, Tiberiu Traian Reus (43 de ani), din Tișăuți -Ipotești, Gabriel Sandu (39 de ani), din comuna Plugari -Iași, Costinel Birău (45 de ani), din comuna Dumbrăveni, Viorel Mihai Boghean (27 de ani), din municipiul Rădăuți.
Din al doilea lor au făcut parte și Vasile Florea, dar și Cosmin Păstrăv, precum și Ionel Stănescu, Ferdinand Stănescu, Dionisie Pascu, Viorel Morărașu, Robert Cosmin Stama, Adrian Borosac, Florin Anghelache, Florin Munteanu.
Ce au decis judecătorii
Aseară, în jurul orei 20:00, s-a dat pronunțarea. Din primul lot au fost arestate preventiv pentru 29 de zile 12 persoane: Marcel Stănescu, Andrei Ionuț Cârnăreasa, Dumitru Mihai Cîmpanu, Nicușor Luca, Galațian Stănescu, Mariana Stănescu, Ionuț Stănescu, Vasile Dan Spătaru, Eusebiu Adrian Catrinescu, Costel Adrian Gurzu, Costinel Birău și Mihai Cătălin Chiriac.
Din cel de-al doilea lot, de zece persoane, doar trei persoane nu se vor întoarce acasă cel pușin 29 de zile. E vorba de Viorel Morărașu, Florin Munteanu și Adrian Borosac.
Toți cei 15 lăsați în libertate au interdicție de a părăsi țara.
Procurorii DIICOT au anunțat că vor face recurs.
Romi din Salcea, capii escrocheriilor de milioane de euro cu facturi fiscale fictive
Potrivit anchetatorilor, la începutul anului 2012, inculpații Marcel Stănescu, Ciprian Stănescu, Mugurel Stănescu, Galațian Stănescu, Mariana Stănescu, Costel Cristian Gurzu și Ionuț Andrei Cărnăreasa, toți din Salcea, împreună cu Dumitru Mihai Cîmpanu, din Dumbrăveni, au constituit un grup infracțional organizat specializat în infracțiuni de evaziune fiscală și spălare de bani. Lor li s-a alăturat și un controversat afacerist din Bucecea-Botoșani, Luca Nicușor, care prelua societăți comerciale din județul Suceava și din țară și numea diferite persoane drept asociați ori administratori.
Ulterior, arată anchetatorii, respectivele societăți comerciale erau preluate de Marcel Stănescu, care le-a introdus într-un circuit financiar fraudulos în sensul că, în numele acestor societăți, folosindu-se de persoane împuternicite, au fost emise facturi fiscale fictive având ca beneficiari diverse firme din județele Suceava, Botoșani, Brașov, Dâmbovița, ș.a.
Societățile beneficiare, în baza facturilor fictive, colectau TVA și își diminuau profitul obținut în urma activității comerciale curente desfășurate. Astfel, societățile comerciale beneficiare ale facturilor fiscale fictive nu plăteau sume importante către bugetul consolidat al statului, respectiv TVA de plată și impozit pe profit, unele din aceste societăți beneficiind chiar de rambursări de TVA de la bugetul de stat, creând în acest mod un prejudiciu important bugetului de stat.
Societățile prin care se realizau vânzările fictive de bunuri către diferite societăți comerciale erau: SC Kos-Mital Invest SRL, SC Alexandra Best Construct SRL, SC Marketing Reloaded SRL, SC Bucovina for Waiting SRL, SC Mandica Metal SRL, SC Alexia Mar Construct SRL, SC Komezzo SRL, S.C. Kocotas Nicol S.R.L., S.C. Edy Mug S.R.L., S.C. Impuls Mark Mitel S.R.L., S.C. Ferom Ileana S.R.L, S.C. Fierolex Compact S.R.L., și SC Feder-Met SRL.
După ce acumulau datorii mari către bugetul de stat ca urmare a emiterii facturilor fictive, Stăneștii și ceilalți complici ai lor treceau firmele fantomă pe numele unor indivizi de etnie romă cu venituri modeste, majoritatea noilor „patroni” fiind din localitatea Grajduri, județul Iași.
Banii pe marfa fictivă erau plimbați între societăți și se întorceau la beneficiar
Coordonatorii grupării infracționale, arată procurorii DIICOT Suceava, erau inculpații Marcel Stănescu, Ciprian Stănescu, Mugurel Stănescu și Galația Stănescu, care intrau în contact direct cu administratori ai societăților comerciale interesați în a-și diminua baza impozabilă, cărora le ofereau atât facturi fictive de marfă care să fie introduse în contabilitatea societăților beneficiare cât și, în unele cazuri, sume de bani pentru ca aceștia să facă viramente bancare către societățile emitente ale facturilor fiscale fictive, urmărind astfel să dea o legitimitate și o aparență de legalitate tranzacțiilor comerciale efectuate.
După efectuarea viramentelor bancare, de regulă în cursul aceleiași zile, inculpatii retrăgeau acele sume de bani, în baza unor documente justificative fictive, și restituiau sumele de bani către societățile beneficiare ale facturilor, primind din partea reprezentanților acestora un comision.
De asemenea, între firmele controlate de membrii grupului infracțional au avut loc tranzacții bancare importante cu scopul de a disimula originea ilicită a sumelor de bani provenite din evaziunea fiscală, probatoriul dovedind săvârșirea unor acte de spălare de bani, existând probe certe privind fictivitatea documentelor justificative prezentate la bancă pentru efectuarea tranzacțiilor în cauză.
În afacerile ilegale de spălare de bani au fost folosite ca „paravan” și alte societăți (SC Patrovis Construct SRL, SC Eden’s Range SRL, SC Trust Invest Busines, SC Vemislact SRL, SC Cata Iasmin SRL), societăți controlate de persoane care au aderat la grupul infracțional.
Aceste societăti au activitate economică, rulaje în conturi și profit, însă, în baza unor contracte și facturi fictive, au virat sume de bani din contul lor către celelalte societăți, sumele virate întorcându-se în final, după reținerea comisioanelor aferente, la administratorii societăților beneficiare ale facturilor fictive, aceștia urmărind ca scop atât diminuarea TVA-ului de plătit sau rambursarea de TVA suplimentar, cât și diminuarea impozitului pe profit.
De asemenea, acest gen de activitate permitea administratorului societății scoaterea sumelor echivalente viramentelor din patrimoniul societății. Caracterul de „fantomă” al societăților beneficiare a sumelor de bani rezultă, între altele, din faptul că nu au angajați, activitate economică, nu au înregistrat și depus către autoritățile fiscale documentele prevăzute de lege, nu sunt conduse efectiv de către administratorii în drept ai acestora, nu efectuează nici o activitate la sediul declarat al acestora, nu au declarate sedii secundare de activitate, etc.
Zeci de patroni de societăți comerciale, puși sub acuzare
Așa cum vă informam în ediția de ieri, în acest dosar procurorii au început urmărirea penală împotriva a nu mai puțin de 118 persoane fizice și 39 de persoane juridice.
Procurorii DIICOT vorbesc despre trei paliere pe care erau organizată gruparea infracțională. Primele două sunt formate din cei care au pus bazele megaescrocheriilor, respectiv administratorii firmelor fantomă prin intermediul cărora se derula circuitul de spălare de bani, firme intermediare între societățile emitente a facturilor fiscale fictive și adevărații beneficiari ai acestora.
Al treilea palier, în care a fost încadrat și patronul de la Florconstruct, Vasile Florea, dar și cel de la Hidrotera SRL, Cosmin Păstrăv, este format din persoane care sunt administratori sau împuterniciți ai societăților comerciale ce au beneficiat efectiv de facturile fiscale fictive emise de membrii grupului infracțional organizat din primul palier sau de inculpații administratori ai firmelor intermediare introduse în circuitul de spălare de bani.
Sunt practic patroni sau reprezentanți de firme din toată țara care au intrat în afacerile ilegale puse la cale de clanul Stănescu și complicii lor.
O singură firmă a emis facturi fiscale fictive de peste 17 milioane de lei (170 de miliarde de lei vechi)
Dintre societățile membrilor grupării, SC Alexia Mar Construct SRL a emis facturi fiscale în valoare de 17.173.144 de lei în favoarea a aproape 30 de firme, printre care și Florconstruct.
„Pentru a da o legitimitate și o aparență de legalitate tranzacțiilor comerciale efectuate, beneficiarii au achitat suma de 17.173.144 de lei, reprezentând contravaloarea facturilor fiscale fictive, prin viramente bancare și, imediat după intrarea sumelor în contul SC Alexia Mar Construct SRL, acestea erau ridicate de membrii grupului infracțional organizat,în numerar sau erau transferate, pentru a ascunde adevărata proveniență a acestora, către alte societăți comerciale controlate de membrii grupului infracțional organizat respectiv”, explică anchetatorii.
Același scenariu și în cazul SC Marketing Reloaded SRL, care a emis facturi fiscale fictive în valoare de 10.005.539 de lei, SC Komezzo SRL -6.265.969,4 lei, Sc Kos Mital Invest SRL -2.861.732 lei , SC Bucovina For Wating SRL -2.021.783,5 lei, SC Alexandra Best Constuct SRL -9.589.167,2 lei, SC Impuls Mark Mitel SRL -2.939.383,3 lei, SC Kocotas Nicol SRL -2.100.831,42 lei.
Procurorii DIICOT au solicitat și sprijinul Oficiului Național de Combatere a Spălării Banilor cu privire la activitatea infracțională derulată de membrii grupului infracțional, iar specialiștii instituției apreciază că “au fost identificate indicii temeinice de spălare a sumei de 40.232.396 RON (aproximativ 9.800.000 EUR în echivalent)”.
Mașini și ceasuri de lux, etnobotanice, confiscate la percheziții
În urma celor 167 de percheziții de luni dimineață, se arată într-un comunicat al DIICOT Suceava, s-au ridicat următoarele bunuri: 820.198 de lei; 12.355 de Euro; 500 USD; 280 GBP; trei autoturisme de lux; șase ceasuri de lux; 61 de telefoane mobile; 60 de cartele telefonice; un card de memorie, un memory stick, 13 CD; două laptopuri; șase unități de calculator, șase hard-diskuri; un pistol cu gaze; plicuri cu substanțe cu efecte psihotrope; ștampile și înscrisuri cu valoare probatorie.
