14% dintre români nu mai mănâncă pui din comerț, după scandalul cărnii alterate

Aproximativ 14% dintre români nu mai cumpără sau nu mai consumă carne de pui din comerț, după declanșarea scandalului legat de carnea de pui alterată descoperită în mai multe magazine, reiese dintr-un studiu IRES dat publicității joi.
O treime dintre participanții la studiu care au auzit de acest scandal recunosc că și-au schimbat comportamentul de consum în privința cărnii de pui, spun realizatorii cercetării.
Schimbarea se traduce, în cazul celor mai mulți dintre respondenți, în primul rând prin refuzul de a mai cumpăra sau de a mai consuma carne de pui din comerț (43%) și sporirea atenției la cumpărături (26%), se mai precizează într-un comunicat remis MEDIAFAX de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES).
Asta ar înseamna, raportat la totalul respondenților, că aproximativ 14% dintre români nu mai cumpără sau nu mai consumă carne de pui din comerț, după declanșarea scandalului cărnii alterate.
De asemenea, alte 26 de procente din totalul celor care susțin că și-au schimbat comportamentul de consum în privința cărnii de pui spun că, de la începerea scandalului, sunt mai atenți la cumpărături.
Potrivit sursei citate, studiul a evaluat deopotrivă percepția românilor despre evenimentele legate de carnea de pui alterată, dar și comportamentele de consum alimentar și gradul de informare cu privire la siguranța alimentară.
Astfel, arată realizatorii studiului, românii sunt informați și interesați cu privire la evenimentele legate de siguranța alimentară și se declară atenți la etichetarea produselor pe care le consumă.
Cercetarea arată că aproape nouă din zece respondenți (87 la sută) au auzit despre evenimentele legate de carnea de pui alterată, însă doar nouă procente cunosc numele producătorului cărnii, respectiv Avicola Călărași, iar 13 la sută spun că este un producător din Călărași. Dintre cei intervievați, 67 la sută nu cunosc producătorul.
Din totalul celor care au auzit de Avicola Călărași, peste 40 la sută au consumat produse ale acestui producător, iar gradul de încredere în acestea este mai degrabă scăzut, cel mai probabil recentele evenimente fiind cele care stau la baza acestor rezultate, arată IRES.
Totodată, 53 la sută dintre respondenții care au auzit de Avicola Călărași spun că au puțină și foarte puțină încredere în produsele din carne de pui ale acestui producător, iar 28 la sută au încredere multă și foarte multă.
În același context, peste jumătate dintre cei intervievați (57 la sută) consideră că autoritățile statului au acționat suficient de rapid pentru confiscarea cărnii de pui alterate, iar o treime însă nu împărtășesc această opinie și cred că nu s-a acționat rapid.
Peste jumătate dintre participanții la studiul IRES care au auzit de scandalul cărnii de pui alterate cred că nivelul riscului în urma acestui eveniment este mai mic decât cel existent în cazul evenimentelor legate de gripa aviară din 2009, se mai precizează în comunicatul privind această cercetare.
Realizatorii studiului mai spun că, în România, consumul de carne de pui este foarte ridicat. Astfel, 97 la sută dintre participanții la studiu mănâncă acest tip de carne, șase din zece români o consumă de câteva ori pe săptămână, în timp ce un român din zece o consumă zilnic.
Peste o treime dintre consumatori spun că își cresc sau își sacrifică singuri păsările, în timp ce 60 la sută o cumpără de la diferiți furnizori. Astfel, unul din trei respondenți își procură carnea de pui din supermarket sau hypermarket, iar unul din cinci români o cumpără din magazine specializate. Pentru cinci la sută dintre respondenți, procurarea cărnii de pui se face „la întâmplare”, conform studiului IRES.
Pe de altă parte, sondajul a avut în vedere interesul cu privire la siguranța alimentară.
Potrivit sursei citate, peste jumătate dintre participanții la studiu declară că au puțină sau foarte puțină încredere în calitatea cărnii de pui vândute în magazinele din România.
Totodată, peste 60 la sută dintre respondenți susțin că, atunci când cumpără un produs, îi studiază eticheta, pentru a se informa cu privire la ceea ce conține acesta.
În ceea ce privește îngrijorările legate de posibilitatea producerii unor epidemii care să aibă la bază viruși transmisibili prin alimente, cea legată boala vacii nebune este cea care trezește cele mai puține îngrijorări, în timp ce o epidemie de salmonella este cea care îi îngrijorează cel mai mult pe români.
Studiul a fost realizat, în perioada 5-6 noiembrie, pe un eșantion de 1.493 de persoane în vârstă de cel puțin 18 ani.
Respondenții au fost chestionați prin interviuri telefonice, iar eroarea maximă tolerată a cercetării este de ± 2,5%.