11 Iulie

„Din trecutul nostru” (II)
„Cultura clerului, atât mirean cât și regular, era în mare parte defectuoasă, ca și în tot cuprinsul Moldovei. Aceasta îl determinase pe principele Constantin Mavrocordat (1744) să recurgă la măsuri mai aspre, hotărând că fără învățătură și fără cunoștiința înțelesului tainei bisericești, să nu se facă nimeni țîrcovnic, pro-diacon și diacon, numai decât cei care se vor sili cu învățătură, făcându-se preoți iscusiți și cu totul vrednici, unii ca aceia vor avea multă milă, iară acei preoți și diaconi care vor fi aflați fără cunoștințe de carte și de funcțiile preoțești, vor fi înlăturați. Pregătirea pentru starea preoțească se făcea la acea vreme în forma cea mai elementară aproape în toate școalele mănăstirești. În această parte a Moldovei, erau, pe lângă Mitropolia din Suceava și Episcopia din Rădăuți, 23 de mănăstiri și schituri”.
„Viața Nouă”, Anul V, nr. 6, Iulie 1918.
„Comisiunea și candidații…”
„La Suceava au fost repartizați și candidații din Fălticeni, fiind în număr mai mic decât cei ai Sucevei. Ce s’a întâmplat însă! În ziua de Sânzâieni, în jurul examenului deci, când candidații din Fălticeni veniseră deja la Suceava, sosește o telegramă de la București, aducând la cunoștință că examenul de bacalaureat se va ține la Fălticeni. Atât comisiunea cât și candidații au rămas consternați”.
„Vremea Nouă”, Anul I, nr. 1, Iulie 1930.