Originari din Asia, acești sfinți au trăit în secolul al IV-lea. Tatăl lor era păgân, iar mama lor, Teodota, era creștină. Rămasă văduvă, mama i-a învățat pe frații Cosma și Damian cum să reușească să-și iubească aproapele. Au studiat la școli vestite și au devenit doctori iscusiți. De la Dumnezeu au primit darul de a tămădui orice suferință sufletească și trupească, fiind de folos atât oamenilor, cât și dobitoacelor.
„Dar ceea ce îi uimea pe toți era împotrivirea lor de a primi vreo răsplătire pentru osteneala lor cu cei bolnavi, căci nu tămăduiau pentru plată sau ca să adune bogății, ci din dragostea lor față de Dumnezeu și față de semeni, după porunca lui Hristos: „În dar ați luat, în dar să dați” (Matei 10, 8). Singura lor plată era ca cel tămăduit să creadă în Hristos, de la Care îi venea tămăduirea”, spun Proloagele (Editura Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă, București, 2011).
Pentru modul lor de a se purta au fost numiți „doctori fără de plată” sau „doctori fără de arginți”. Au plecat la Domnul cu pace și în dreaptă credință.
(sursa: Ziarul Lumina)
