08 Septembrie

„Mormintele voievodale din Bucovina” (I)
„Când Monarhia austro-ungară a tras, în 1775, hotarul ei despărțitor de lege și limbă între Moldova și Bucovina de astăzi, ea a încorporat o nouă provincie românească în conglomeratul policolor de naționalități, care trebuia să se prăbușească abia după terminarea războiului mondial. O nouă provincie românească s’a născut din unitarul și armoniosul trup al Moldovei lui Ștefan cel Mare. La Rădăuți, la Putna, la Sucevița, la Volovăț, al Bădeuți, la Voroneț, la Solca, la Suceava, la Siret, la Humor, la Moldovița, la Dragomirna, la Arbore, se cutremură zidurile vechilor ctitorii voievodale…”
„Revista Bucovinei”, Anul III, nr. 8, Septembrie 1944.
„Pădurile viitorului”
„Din anul 1960 și pînă acum s-a împădurit în regiunea noastră cu diferite specii de rășinoase și foioase o suprafață de aproape 50.000 ha. În creierii munților, la îndepărtate cantoane silvice, pădurarii ca niște veritabili grădinari au acum în grijă tinerele arborete executînd diferite operațiuni. Strădania și preocuparea lor amintesc de faptul că pădurea ei a devenit și ea un vast șantier unde orice amănunt înnoitor are în vedere perspectiva. E ca și cum munca aceasta pasionantă ar lăsa să ți se dezvăluie privirii falnicele păduri de peste ani, cu neasemuitul lor mozaic de culori: verdele ușor argintiu al brazilor, incendiile portocalii ale paltinilor, roșul aprins al scorușilor, nuanțele de oranj ale mestecenilor, într-o toamnă de aur cum au trecut atîtea pe meleagurile frumoasei Bucovine”.
„Zori noi”, Anul XXII, nr. 6133, Suceava, Septembrie 1967.