05 Martie

„Stațiunea climatică Solca”
„Situată într-o posițiune naturală admirabilă, înconjurată de păduri de brad și molid, cu două stabilimente de hydroterapie înzestrate cu cele mai nouă și bune aparate hydro și electrotherapeutice, cu o secțiune de băi medicinale de tot felul și anume, băi cu slatină naturală din izvoarele dela Solca, băi din estracte de frunze de molid, băi de săpun, malț, etc., cu o altă secțiune de electroterapie, masagiu și inhalațiuni. Cure pneumatice după modelurile din Gleichenberg și Reichenhall; inhalațiuni de ligno-sulfid după Prof. Dr. Chiari din Viena; cure cu jintiță, lapte dulce și kefyr. La stațiunea climatică Solca se află locuințe frumoase, o bucătărie bună și camere complect aranjate. Sanatoriul D-lui Poras este confortabil aranjat, cu pensiune întreagă și prețuri moderate. Începutul sesonului la 15 Mai. Trei medici, farmacie și un birou telegrafo-postal se află la disposiția visitatorilor. Din România calea cea mai apropiată este prin Burdujeni – Ițcani – Hadicfalva – Rădăuți”.
„Gazeta Bucovinei”, Anul V, nr. 36, Cernăuți, Duminică 7/19 Mai 1895.
„Fiorosul asasinat din județul Rădăuți”
„Frații Vasile și Dimitrie Vorobceac, din comuna Vășcăuț, județul Rădăuți, trăiau de mult timp în aprigă dușmănie cu vecinii lor, frații Iohan și Sebastian Pașciuc din cauza unui proces în legătură cu un petec de pământ situat între proprietățile lor. Ieri dimineață s’a iscat o aprigă ceartă între vecinii adversari iar la un moment dat frații Pașciuc au tăbărit cu cuțitele asupra adversarilor lor, omorându-l pe Vasile Vorobcea și rănind grav pe fratele său. Acesta din urmă a fost transportat în stare disperată la spitalul din Rădăuți. Jandarmii au arestat pe frații asasini, înaintându-i parchetului”.
„Glasul Bucovinei”, Anul XVIII, Nr. 4564, 24 Mai 1935.
Popa și…satelitul
„La căminul cultural din satul Lisaura, comuna Ipotești, raionul Suceava, a avut loc o interesantă șezătoare în cadrul căreia preotul Vasilescu Vasile, președintele comitetului de luptă pentru pace, a vorbit celor de față despre lansarea celui de-al treilea satelit artificial al Pămîntului de către Uniunea Sovietică. După această interesantă expunere, țăranii muncitori din satul Lisaura au participat la programul artistic prezentat de echipa căminului cultural din satul vecin, Tișăuți. Echipa artistică a prezentat un bogat program care a cuprins cîntece, dansuri și scenetele «Deșteapta pămîntului» și «Tovarășul referent principal»”.
„Zori Noi”, Anul XII, nr. 3259, Sîmbătă 24 mai 1958.