05 Ianuarie

„Romanisatori sau rutenisatori?”
„Noi, Românii, nu mai putem nega că am sărăcit tare în țeara noastră. Noi am scăpat din mână mai întâiu negoțul, apoi meșteșugul și în urmă o frântură foarte considerabilă de pământ. Am mai pățit și altă daună mare. Mulți ne-am uitat limba, încât ne folosim în comunicația de toate dilele unii de limba germană, alții de limba polonă ear’ alții de limba ruteană. Ba, de limba ruteană ne folosim așa de mult că nu mai pot ave Rutenii nici un drept de a ne face imputarea că suntem romanisatori, pe când pe ei în toată puterea cuvântului, absorbindu-ne părți importante de Români, îi putem numi rutenisatori. Rutenii adecă nu vor pute demonstra că răzeșimea din toate părțile de peste Prut n’ar fi de origine română, nici vor pute demonstra că sate rutenesci s’au romanisat precum s’au rutenisat sate întregi românesci”.
„Gazeta Bucovinei”, Anul II, nr. 1, Cernăuți, Mercuri 1/13 Ianuarie 1892.
„Ajutorarea școalelor secundare ”
„Înorașul Suceava ființează, pe lângă școalele secundare teoretice și practice, internate de băieți și fete, în care se primesc elevi săraci, dar merituoși. Întreținerea acestor internate se face fie de la societățile culturale, fie din fondurile comitetelor școlare respective. Conducerea Prefecturii, constatând că fondurile acestor școale sunt absolut insuficiente pentru întreținerea internatelor în bune condițiuni, a acordat școalelor subvenții bănești în sumă de 90.000 de lei, luând lăudabila inițiativă de a veni în ajutorul elevilor săraci prin lansarea de apeluri la unitatea publică”.
„Suceava”, Anul I, nr. 3, 4 Ianuarie 1939.