„Cum intrăm noi Românii Bucovineni în anul 1892?”
„Cum intrăm noi Românii Bucovineni în anul 1892? Cu aceeași nesiguranță pentru viitor cu care am intrat și în anul de abie expirat. Răspunsul e scurt, dar destul de lămurit pentru cei ce cunosc raporturile noastre și vor să ne înțeleagă. Am trece preste cadrul unui simplu articol de diar, dacă ar trebui să înregistrăm tot ceea-ce s’a întâmplat, numai dela aparițiunea diarului nostru încoace, în desavantagiul Românilor din Bucovina și am căde în păcatul de a spune un neadevăr, dacă am afirma că așa cum stau astădi lucrurile la noi, există multe prospecte pentru îmbunătățirea soartei poporului nostru. Nimeni nu poate acusa, fie pe representanții legali ai poporului, fie pe fruntașii și conducătorii lui naturali, că nu și-ar fi împlinit misiunea cu scumpătate și nu ar fi lucrat fiecare în sfera sa de activitate pentru interesele românismului din Bucovina”.
„Gazeta Bucovinei”, Anul II, nr. 1, Cernăuți, Mercuri 1/13 Ianuarie 1892.
„Modernizarea negoțului și a meșteșugurilor în județul Câmpulung”
„Primele începuturi au fost făcute la Șaru Dornei și la Vatra Dornei. În prima comună, un centru de creștere al vitelor, cu sprijinul material al rezidenței ținutului nostru, numit Cooperativa Ținutului Suceava, a luat ființă. Acesta se va ocupa de producerea de brânzeturi și desfacerea acestora pe piețele marilor orașe. Capitalul social a fost constituit de către Ținutul Suceava cu 100.000 de lei și de către săteni cu 63.000 de lei.
La Vatra Dornei a fost întemeiată, din îndemnul și cu sprijinul domnului Rezident Regal, o școală practică de țesătorie, în atelierele căreia tinerele fete de țărani vor învăța meșteșugul confecționării covoarelor și artei clasice românești. Sunt începuturi de nădejdi noi, aducătoare de întărire sufletească, tuturor cela cari s’au străduit și până acum, cu toată nepricinicia împrejurărilor, să aducă în patrimoniul românesc negoțul și meșteșugurile”.
„Suceava”, Anul I, nr. 3, 4 Ianuarie 1939.
