0, 6% artă

Am așteptat cu sufletul la gură măcelul dintre Barcelona și Werder Bremen, imaginându-mi că nemții vor trage cu dinții, nemțește, de ultima lor șansă și că Barcelona vor forța nebunește pătrunderea în optimile Ligii, doar-doar, spre sfârșitul celor 90 de minute, va înscrie golul izbăvitor. Din scenariul meu s-a cal ales însă praful: nici nemții s-au jucat nemțește nici Barcelona n-a avut serie de mai mult de vreo douăzeci și ceva de minute pentru a rezolva cazul. De fapt, era rezolvat încă de la primul gol, fiindcă era foarte clar că jocul curgea într-o singură direcție și că din minutul 7 cunoșteam deja echipa calificată. Să ne înțelegem: n-am ținut nicio clipă cu Wrder, faptul că și ei sunt la fel de nemți ca și Bazern fiind pentru mine infinit mai important decât acela că Barcelona este dușmanul veșnic al Real-ului meu. Ca fan al Real-ului nu am, în raport cu Barcelona, trăirile pe care le au fanii Rapidului, ai Stelei sau ai lui dinamo față de celelalte echipe. Iar dacă ar fi s-o zic și pe cea dreaptă, atunci aflați și că prefer oricând ca pe Real să o elimine în, să zicem, semifinale, o echipă spaniolă care joacă brazilienește decât una nemțească (pardon) care nici măcar nemțește nu joacă, ci de-a dreptul românește. În sensul că atât de convinsă că urmează să ia bătaie a intrat Werder pe teren, încât și cu Ronaldinho-ntr-un picior (ghici, ciupercă ce-i!) Barcelona tot ar fi câștigat. Bucuria mea că Werder a fost eliminată este cu atât mai mare cu cât golul întâi a fost nu atât o mostră de bijuterie braziliană cât una de prostie nemțească în stare pură. La urma urmei, ce să-i ceri neamțului obișnuit cu tipare și formule exacte? Să-i zici că Ronaldinho știe să execute lovituri și altfel decât pe sus, cârjit, tărișor, la vinclu? Ar fi zis „inginerul” din el că ești țicnit fiindcă strict fiindcă strict statistic, Ronaldinho execută 99,94% din lovituri în felul ală. Mai rămâneau 0,03% șanse să bată cum a făcut-o, precum și alte 0,03 ca zidul lui Werder să sară (ca proasta-n…). Au ieșit și una, și alta de unde concluzia că uneori 0,06% artă face mai mult decât 99,94% meserie.