La Biblioteca Bucovinei „I.G. Sbiera”, în Sala de Artă „Elena Greculesi”, a avut loc miercuri, 22 ianuarie, o întâlnire cu scriitorul basarabean Nicolae Dabija, în prezența unui public numeros.
Manifestarea s-a desfășurat sub semnul celebrului vers al lui Nichita Stănescu: „Limba română este patria mea”. În deschiderea evenimentului cultural, directorul Bibliotecii Bucovinei „I.G. Sbiera”, Gabriel Cărăbuș, a salutat prezența academicianului Nicolae Dabija la Suceava. ”Iată că Basarabia, Chișinăul acum sunt aproape de Suceava, și ne bucurăm că, sub egida Consiliului Județean Suceava, avem posibilitatea de a avea în mijlocul nostru invitați precum domnul Dabija”, a completat Gabriel Cărăbuș, care i-a dăruit invitatului cele trei volume din „Enciclopedia Bucovinei. Personalități, localități, societăți, presă, instituții”, autori Emil Satco și Alis Niculică.
„Nicolae Dabija și-a asumat o extrem de necesară detentă militantă în slujba valorilor identitare românești”
Pe lângă oameni de cultură, scriitori, jurnaliști, la conferința susținută de scriitorul basarabean Nicolae Dabija, la Biblioteca Bucovinei, au participat și elevi de la Colegiul Național „Mihai Eminescu” Suceava și de la Școala Gimnazială Nr. 1 Suceava.
Prof. univ. dr. inginer Radu Pentiuc, consilier județean și membru în consiliul de administrație al Biblioteca Bucovinei „I.G. Sbiera”, i-a adresat o invitație academicianului Nicolae Dabija, care a susținut, la USV, o „lecție de lingvistică și patriotism”, de a fi o prezență permanentă la Suceava, prin întâlniri mult mai dese cu studenții suceveni, dar și cu publicul larg, iubitor de istorie, de cultură, de limba română.
Moderatorul evenimentului a fost poetul Alexandru Ovidiu Vintilă, președintele Societății Scriitorilor Bucovineni (SSB), care a făcut o prezentare succintă a invitatului, cunoscutul scriitor basarabean Nicolae Dabija. „Poet, prozator, eseist, traducător, membru de onoare al Academiei Române, precum și membru-corespondent al Academiei de Științe a Moldovei, Nicolae Dabija și-a asumat o extrem de necesară detentă militantă în slujba valorilor identitare românești. Miezul discursului său este unul bazat pe dimensiunea românească a ființei, de o sinceritate care i-a adus o seamă de probleme, trăitor fiind în Uniunea Sovietică, după cum știm cu toții. A înfruntat cu stoicism toate acestea făcând figură de poet cu o trăire profundă, de reflecție, probând sensul existenței printr-o angajare totală pentru românism”, a spus printre altele Alexandru Ovidiu Vintilă.
„«Ce rude aveți dincolo de Prut?»Am multe rude: Mihai Eminescu, Vasile Alecsandri, Ion Creangă, Alexandru Ioan Cuza, Lucian Blaga, Octavian Goga”
Scriitorul Nicolae Dabija, un mare admirator al lui Mihai Eminescu, și-a dăruit viața creației literare și menținerii spiritului românesc. Cu mult har, Nicolae Dabija a vorbit la Biblioteca Bucovinei despre anii copilăriei: „Am spus și cu altă ocazie: m-am născut într-o bibliotecă! Pentru că am deschis ochii pe niște cărți. Toată casa era plină cu cărți, pe sub masă, pe sub pat. Ce se întâmplase? Părintele arhimandrit Serafim Dabija, starețul Mănăstirii Zloți, înainte de a fi arestat în 1947 și trimis în Siberia – a fost condamnat la 25 de ani de închisoare fiindcă «a construit o mănăstire în scopuri antisovietice»-, a salvat biblioteca mănăstirii și a dus-o în casa bunicilor mei, unde am văzut lumina zilei. Eu nici nu știam alfabetul chirilic, rusesc. Citeam după alfabetul latin. În clasa întâi am avut note de 1, de 2, pentru că confundam literele alfabetului”.
Academicianul basarabean a mai povestit că în anul 1987, la invitația lui Dumitru Radu Popescu, a văzut pentru prima dată România. A avut emoții deosebite. La graniță, grănicerii sovietici l-au întrebat unde se duce. Le-a zis că se duce la rude: „«Ce rude aveți dincolo de Prut?»Am multe rude: Mihai Eminescu, Vasile Alecsandri, Ion Creangă, Alexandru Ioan Cuza, Lucian Blaga, Octavian Goga… Atunci, în ʼ87, pentru prima dată, am fost la Ipotești. Am sărutat pragul casei de unde a pornit în lume Mihai Eminescu. M-am dus și la Ozana, însoțit de scriitori de la Suceava. Când am ajuns la Humulești, primul lucru pe care l-am făcut, sub privirile mirate ale confraților mei de condei din România, a fost să mă dezbrac și să mă scufund într-o bulboană. Ei, la cravată, la sacouri, se uitau mirați la mine. Dar am spus că toată copilăria am visat să mă scald în Ozana și în sfârșit visul mi s-a realizat. Tot atunci am vizitat mănăstirile din Bucovina”.
Organizatori întâlnirii cu scriitorul basarabean Nicolae Dabija au fost Consiliul Județean Suceava, Biblioteca Bucovinei „I.G. Sbiera”, Societatea Scriitorilor Bucovineni și Asociația Cultural-Științifică „Crai Nou”.






