Printează articolul
Trimite e-mail
La Biblioteca Bucovinei „I.G. Sbiera”, în Sala de Artă „Elena Greculesi”, a avut loc miercuri, 22 ianuarie, o întâlnire cu scriitorul basarabean Nicolae Dabija, în prezenţa unui public numeros.
Manifestarea s-a desfăşurat sub semnul celebrului vers al lui Nichita Stănescu: „Limba română este patria mea”. În deschiderea evenimentului cultural, directorul Bibliotecii Bucovinei „I.G. Sbiera”, Gabriel Cărăbuş, a salutat prezenţa academicianului Nicolae Dabija la Suceava. ”Iată că Basarabia, Chişinăul acum sunt aproape de Suceava, şi ne bucurăm că, sub egida Consiliului Judeţean Suceava, avem posibilitatea de a avea în mijlocul nostru invitaţi precum domnul Dabija”, a completat Gabriel Cărăbuş, care i-a dăruit invitatului cele trei volume din "Enciclopedia Bucovinei. Personalităţi, localităţi, societăţi, presă, instituţii", autori Emil Satco şi Alis Niculică.
„Nicolae Dabija şi-a asumat o extrem de necesară detentă militantă în slujba valorilor identitare româneşti”
Pe lângă oameni de cultură, scriitori, jurnalişti, la conferinţa susţinută de scriitorul basarabean Nicolae Dabija, la Biblioteca Bucovinei, au participat şi elevi de la Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” Suceava şi de la Şcoala Gimnazială Nr. 1 Suceava.
Prof. univ. dr. inginer Radu Pentiuc, consilier judeţean şi membru în consiliul de administraţie al Biblioteca Bucovinei „I.G. Sbiera”, i-a adresat o invitaţie academicianului Nicolae Dabija, care a susţinut, la USV, o „lecţie de lingvistică şi patriotism”, de a fi o prezenţă permanentă la Suceava, prin întâlniri mult mai dese cu studenţii suceveni, dar şi cu publicul larg, iubitor de istorie, de cultură, de limba română.
Moderatorul evenimentului a fost poetul Alexandru Ovidiu Vintilă, preşedintele Societăţii Scriitorilor Bucovineni (SSB), care a făcut o prezentare succintă a invitatului, cunoscutul scriitor basarabean Nicolae Dabija. „Poet, prozator, eseist, traducător, membru de onoare al Academiei Române, precum şi membru-corespondent al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Nicolae Dabija şi-a asumat o extrem de necesară detentă militantă în slujba valorilor identitare româneşti. Miezul discursului său este unul bazat pe dimensiunea românească a fiinţei, de o sinceritate care i-a adus o seamă de probleme, trăitor fiind în Uniunea Sovietică, după cum ştim cu toţii. A înfruntat cu stoicism toate acestea făcând figură de poet cu o trăire profundă, de reflecţie, probând sensul existenţei printr-o angajare totală pentru românism”, a spus printre altele Alexandru Ovidiu Vintilă.
„<Ce rude aveţi dincolo de Prut?>Am multe rude: Mihai Eminescu, Vasile Alecsandri, Ion Creangă, Alexandru Ioan Cuza, Lucian Blaga, Octavian Goga”
Scriitorul Nicolae Dabija, un mare admirator al lui Mihai Eminescu, şi-a dăruit viaţa creaţiei literare şi menţinerii spiritului românesc. Cu mult har, Nicolae Dabija a vorbit la Biblioteca Bucovinei despre anii copilăriei: „Am spus şi cu altă ocazie: m-am născut într-o bibliotecă! Pentru că am deschis ochii pe nişte cărţi. Toată casa era plină cu cărţi, pe sub masă, pe sub pat. Ce se întâmplase? Părintele arhimandrit Serafim Dabija, stareţul Mănăstirii Zloţi, înainte de a fi arestat în 1947 şi trimis în Siberia - a fost condamnat la 25 de ani de închisoare fiindcă <a construit o mănăstire în scopuri antisovietice>-, a salvat biblioteca mănăstirii şi a dus-o în casa bunicilor mei, unde am văzut lumina zilei. Eu nici nu ştiam alfabetul chirilic, rusesc. Citeam după alfabetul latin. În clasa întâi am avut note de 1, de 2, pentru că confundam literele alfabetului”.
Academicianul basarabean a mai povestit că în anul 1987, la invitaţia lui Dumitru Radu Popescu, a văzut pentru prima dată România. A avut emoţii deosebite. La graniţă, grănicerii sovietici l-au întrebat unde se duce. Le-a zis că se duce la rude: „<Ce rude aveţi dincolo de Prut?>Am multe rude: Mihai Eminescu, Vasile Alecsandri, Ion Creangă, Alexandru Ioan Cuza, Lucian Blaga, Octavian Goga... Atunci, în ʼ87, pentru prima dată, am fost la Ipoteşti. Am sărutat pragul casei de unde a pornit în lume Mihai Eminescu. M-am dus şi la Ozana, însoţit de scriitori de la Suceava. Când am ajuns la Humuleşti, primul lucru pe care l-am făcut, sub privirile mirate ale confraţilor mei de condei din România, a fost să mă dezbrac şi să mă scufund într-o bulboană. Ei, la cravată, la sacouri, se uitau miraţi la mine. Dar am spus că toată copilăria am visat să mă scald în Ozana şi în sfârşit visul mi s-a realizat. Tot atunci am vizitat mănăstirile din Bucovina”.
Organizatori întâlnirii cu scriitorul basarabean Nicolae Dabija au fost Consiliul Judeţean Suceava, Biblioteca Bucovinei „I.G. Sbiera”, Societatea Scriitorilor Bucovineni şi Asociaţia Cultural-Ştiinţifică „Crai Nou”.
