33.400 de suceveni au fost luați în evidență cu diabet în ultimii 27 de ani

Din 1987, de la înființarea în județ a primului cabinet de diabet (în fosta policlinică Areni), 33.400 de suceveni au fost diagnosticați cu această maladie. “Trăim o epidemie de diabet: în lume sunt 400 de milioane de persoane cu această afecțiune”, a arătat ieri, în cadrul unei conferințe de presă, organizate la hotelul Sonnenhof din Suceava, medicul diabetolog Gabriela Crețeanu. Întâlnirea cu jurnaliștii a fost prilejuită de Ziua Mondială de Luptă Împotriva Diabetului Zaharat, marcată în fiecare an pe data de 14 noiembrie, iar cu această ocazie profesioniștii suceveni implicați în managementul diabetului zaharat au dezbătut problematica afecțiunii, importanța alimentației sănătoase în prevenirea și controlul diabetului zaharat, precum și rolul micului dejun, ca parte a unui stil de viață sănătos.
Conferința de presă organizată ieri la hotelul Sonnenhof a fost susținută de dr. Gabriela Crețeanu – șeful Centrului de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice Suceava, dr. Simona Clus – medic specialist Diabet, Nutriție și Boli Metabolice, asistentul educator în diabet Corina Apetroaie și psihologul Ștefan Ivan Țugui, evenimentul făcând parte din proiectul „Sănătatea se cunoaște de dimineață!”, ce se desfășoară în 11 centre de diabet din România. Specialiștii prezenți la manifestare au explicat că, potrivit ultimelor studii, aproximativ două milioane de români trăiesc cu diabet zaharat, iar alte peste trei milioane de români au prediabet, adică valori crescute ale zahărului din sânge, dar nu suficient de mari pentru a defini afecțiunea. Deși boala poate fi prevenită, prevalența diabetului zaharat în regiunea nord-estică a țării, din care face parte și județul Suceava, este de 12,38%.
50.000 de consultații anuale, în cabinetele medicilor diabetologi din județ
Datele statistice prezentate de dr. Gabriela Crețeanu arată că, anual, în județ sunt diagnosticați cu diabet 1.800 de oameni. Pe de altă parte, numărul internărilor pentru această afecțiune se ridică în fiecare an la 1.300. În total, pe parcursul unui an, 50.000 de consultații sunt oferite sucevenilor de medicii diabetologi din județ. Dr. Gabriela Crețeanu a avertizat că factorii de risc pentru diabet sunt supraponderabilitatea, obezitatea, dietele nesănătoase și lipsa de mișcare. „Peste 70% din cazurile de diabet zaharat de tip 2 pot fi prevenite prin adoptarea unui stil de viață sănătos, bazat în principal pe o alimentație echilibrată și pe educație fizică moderată”, a precizat medicul.
Pentru prevenirea îmbolnăvirilor, dr. Gabriela Crețeanu a recomandat un program eficient de scădere ponderală cu 5 până la 10% din greutatea corporală, mișcare zilnică de cel puțin 30 de minute, renunțarea la fumat, evitarea consumului de alcool și excluderea alimentației de tip junk food, care are valoare nutritivă mică, dar este bogată în calorii, grăsimi, zahăr, alcool, cofeină, sare. În schimb, meniul trebuie să includă multe legume, fructe, cereale. „Cele mai mari greșeli sunt să nu se respecte orarul meselor sau să se mănânce seara. Mesele bogate caloric trebuie să regăsească în prima parte a zilei, respectiv micul dejun și prânzul. Cina târzie duce la insomnie și la lipsa poftei de mâncare. Este necesar să se respecte orele de masă și somn, să se lase ronțăitul între mese cu alimente nesănătoase precum dulciurile, covrigii sau produsele de patiserie”, a completat medicul. Dr. Gabriela Crețeanu a adăugat că persoanele care iau regulat micul dejun își controlează mai bine greutatea și își aduc un aport suficient de fibre alimentare, calciu și vitamine, evitând excesul de grăsimi. În plus, performanțele intelectuale sunt crescute pe tot parcursul zilei.
26 milioane de oameni, uciși anual de alimentație nesănătoasă, fumat activ, sedentarism și alcool
„Anual, din cauza alimentației nesănătoase mor 14 milioane de oameni, din cauza fumatului activ șase milioane, iar din cauza sedentarismului și alcoolului câte trei milioane de oameni”, a avertizat medicul, notând că o atenție deosebită trebuie acordată și etichetelor de pe alimente, unde trebuie urmărită nu doar perioada de valabilitate, ci și conținutul în principii nutritive.
În același context, dr. Simona Clus a explicat ieri că micul dejun este un mod de a începe bine ziua, iar hrana de dimineață trebuie să includă fibre din cereale integrale ca ovăz sau secară, fructe și legume proaspete, consumate ca atare și nu sub formă de sucuri, lactate (iaurt, lapte și brânzeturi), carne slabă și chiar un ou de trei ori pe săptămână pentru persoanele sănătoase. „Micul dejun trebuie să însumeze 25% din totalul energetic pentru o zi. Cantitatea trebuie să fie legată de vârstă, sex, efortul fizic care urmează a fi făcut în acea zi. Important este și modul de pregătire a hranei, prăjelile trebuind evitate”, a spus medicul, care a recomandat părinților să ia micul dejun împreună cu copiii lor, pentru a le da “un exemplu de alimentație sănătoasă”, care îi va ajuta în viitor în prevenirea obezității și îmbolnăvirilor.
La rândul ei, asistentul medical Corina Apetroaie a vorbit despre educația terapeutică a pacienților cu diabet, considerată a fi “cea mai importantă parte a tratamentului”. Ea a arătat că pentru a preveni complicațiile acute și cronice ale diabetului este necesară menținerea în limite normale și a altor parametri în afară de glicemie, precum tensiunea arterială, controlul greutății, controlul lipidelor și optimizarea stilului de viață. Principalele căi pentru a atinge acest scop ar fi respectarea orarului injecțiilor cu insulină, grija pentru dietă, ritmicitatea efortului fizic, abandonarea fumatului, controlul stării de stres, determinarea glicemiei și prezentarea la controale periodice.
Rolul psihologului în viața pacientului cu diabet
„Prin educație terapeutică încercăm să responsabilizăm pacientul, îl informăm că diabetul zaharat este o boală cronică cu risc crescut de complicații, dar care pot fi prevenite dacă tratamentul efectuat este corect. Diabetul zaharat este o boală care evoluează silențios și fără semne evidente, însă atâta timp cât diabetul este bine echilibrat persoana bolnavă poate face orice își dorește în viață”, a punctat Corina Apetroaie.
Prezent la conferința de presă de ieri, psihologul Ștefan Ivan Țugui a pus accent pe rolul psihologului în viața pacientului cu diabet, intervenția lui având în vedere relația diabet – stres, comportamentul alimentar al pacientului, acceptarea diagnosticului, relația dintre diabet și depresie. El a explicat că un bun management al stresului cu ajutorul psihologului poate duce la un bun management al glucozei din sânge, că schimbarea stilului alimentar este dificil de realizat, însă cu suport psihologic se pot face pași mici, graduali, care în timp să ducă la schimbări eficiente și stabile din acest punct de vedere. Ștefan Ivan Țugui a mărturisit că psihologul poate ajuta bolnavul cu mici strategii de administrare a medicației, în special a insulinei injectabile, știut fiind faptul că mulți pacienți se tem de această procedură. El a arătat că diabetul nu doare și nu are simptomatologie aparte, iar prin faptul că mulți pacienți își neagă diagnosticul își înrăutățesc situația, motiv pentru care este nevoie de o acceptare a bolii, aceasta putându-se realiza cu implicarea psihologului. La final, Ștefan Ivan Țugui a avertizat că pacienții cu diabet prezintă un risc de două ori mai mare de a face depresie, însă a ținut să precizeze că prin tratarea ei se reglează și nivelul glicemiei.