Suceveni băgați în spital de excesul de antibiotice

23 de persoane din județ au fost infectate în acest an cu Clostridium difficile, o bacterie nouă și cu o rată mare de mortalitate, mai ales în cazul vârstnicilor. Microbul care provoacă tulburări digestive se găsește atât în spitale, cât și în afara lor, iar apariția lui este favorizată de consumul de antibiotice pe termen lung. Din cele 23 de cazuri de infecție cu Clostrium difficile depistate în rândul sucevenilor în 2014, 22 au fost semnalate în comunitate, adică în afara unităților medicale, arată o statistică a Direcției de Sănătate Publică (DSP) Suceava, dată publicității ieri de directorul medical adjunct al instituției, dr. Cătălina Zorescu. Potrivit evidențelor, 12 dintre pacienți provin din mediul urban, iar 11 din mediul rural. Pe de altă parte, 11 din cele 23 de cazuri din acest an au fost consemnate la grupa de vârstă 65-74 de ani, ceea ce arată că infecția cu Clostridium difficile se declanșează mai ușor în cazul organismelor slăbite de bătrânețe sau boală.
Datele centralizate de DSP Suceava indică, pentru anul trecut, 47 de persoane care au suferit o tulburare digestivă gravă, după ce au contractat infecția cu Clostridium difficile – 31 de la oraș și 16 de la țară. Trei dintre cazuri au fost înregistrate la grupa de vârstă 25-34 de ani, unul la 35-44 de ani, două la 45-54 de ani, 20 la 55-64 de ani, nouă la 65-74 de ani, iar zece la 75-84 de ani.
Spitalele, un mediu cu risc crescut pentru generarea și transmiterea microbului
Deși în majoritatea situațiilor pacienții nu se aflau în spital la momentul îmbolnăvirii sau nu aveau istoric de internare, unitățile medicale reprezintă un mediu cu risc crescut pentru generarea și transmiterea microbului. Și asta, prin numărul mare al potențialelor surse de infecție cu Clostridium difficile, cât și prin întrunirea de condiții propice pentru apariția bacteriei, prin terapia cu antibiotice și starea precară de sănătate a pacienților, avertizează dr. Cătălina Zorescu.
În acest context, din 25 iunie, spitalele au ordin de la DSP să ia măsuri specifice de profilaxie și să anunțe în 24 de ore toate cazurile de tulburări digestive cu Clostridium difficile pe care le au.
Potrivit datelor transmise de Direcția de Sănătate Publică Suceava, unul dintre cele mai serioase efecte colaterale ale îngrijirilor medicale acordate în spitale îl reprezintă infecțiile cu Clostridium difficile, atât prin incidența cât și prin severitatea bolii produse. Se estimează că, în SUA, în 2011, acest germene a determinat peste 330.000 de îmbolnăviri și 14.000 de decese. În Marea Britanie, în 2007, au fost înregistrate peste 57.000 de cazuri de acest gen.
Infecția cu Clostridium difficile, o boală costisitoare și cu rată mare de recidivă
În România, creșterea incidenței și a severității infecțiilor cu Clostridium difficile a fost semnalată din primele luni ale lui 2011, odată cu efectuarea în țară de teste specifice de depistare. În 2013, deși numai câteva spitale au fost în măsură să stabilească diagnosticul de tulburare digestivă cu Clostridium difficile, datele preliminare au demonstrat o prezență și o frecvență crescută a bolii (1.237 de cazuri raportate). O evaluare a specialiștilor europeni apreciază costurile directe de îngrijiri în Europa la 3,7 miliarde de euro (date actualizate pentru anul 2013), în timp ce statisticile din Italia (2009-2012), Germania și Marea Britanie (2010) arată costuri de 7.000-7.500 de euro pe bolnav spitalizat.
Potrivit medicilor, primul pas pentru tratarea tulburării digestive cu Clostridium difficile este oprirea tratamentului cu antibioticele care au declanșat boala. În formele ușoare, această primă măsură poate fi suficientă pentru ameliorarea simptomelor. Totuși, majoritatea oamenilor necesită continuarea tratamentului, iar în cazuri severe se poate interveni și chirurgical. Din păcate, de multe ori, la tulburările digestive cauzate de acest germene apar recidive sau complicații care conduc la deces, mai spun medicii. De remarcat că tratamentul standard pentru infecția cu Clostridium difficile este un alt antibiotic decât cel care a provocat afecțiunea. Antibioticele luate din proprie inițiativă, mai ales pe termen lung, cresc semnificativ riscul de îmbolnăvire.