Festinul de Paşte ne poate băga în spital

Festinul de Paşte ar putea avea repercusiuni grave, în special asupra celor care au ţinut post îndelungat, avertizează dr. Olga Sturza Căliman, de la Centrul de diagnostic şi tratament cu profil de boli infecţioase, care funcţionează în regim privat pe Strada Tineretului din cartierul Burdujeni.

Medicul atenţionează că excesul de mâncare şi băuturi alcoolice din această perioadă îi poate costa destul de scump pe imprudenţi, riscurile fiind reprezentate de acutizarea afecţiunilor preexistente sau apariţia altora noi. În cele mai simple cazuri, apar simptome digestive uşoare dar rebele, cum ar fi indigestia. În alte situaţii, apar complicaţii grave, care necesită spitalizare, cum ar fi ocluziile intestinale sau pancreatitele acute. Indiferent de tentaţii, regimul alimentar trebuie menţinut, abuzurile evitate, iar consumul de alcool limitat.

Există însă şi alte afecţiuni, care apar frecvent în preajma sărbătorilor pascale din cauza contaminării mâncării cu diverşi microbi. Este vorba de gastroenterita acută şi toxiinfecţia alimentară, care apar după consumul unor alimente intens contaminate cu bacterii, toxine sau metaboliţi toxici bacterieni, explică dr. Olga Sturza Căliman.

Potrivit medicului, toxiinfecţiile alimentare se individualizează prin apariţia bruscă a manifestărilor digestive la toate persoanele care au consumat alimentul contaminat, îmbolnăvirile putând să apară în focare epidemice (familiale, colectivităţi, grupuri de turişti) sau în cazuri sporadice izolate, după un interval de timp de până la 72 ore de la consumul alimentului. Boala poate fi transmisă de persoanele bolnave cu infecţii cutanate stafilococice (cum ar fi un bucătar cu panariţiu - o infecţie care apare frecvent la degetele mâinilor), diarei infecţioase sau purtători nazofaringieni de bacterii. O altă sursă de infecţie sunt animalele bolnave care furnizează lapte sau carne, însă boala poate fi transmisă şi prin dejecţiile acestora care contaminează solul.

Salmonele, clostridii şi stafilococi, câteva dintre bacteriile care ne pot îmbolnăvi

Contaminarea alimentelor se face direct de la sursă, dar şi pe traseul transportării şi prelucrării lor, inclusiv în cazul păstrării în condiţii necorespunzătoare, subliniază dr. Olga Sturza Căliman. Astfel, sunt frecvent implicate prin contaminare carnea şi preparatele din carne (mai ales tocăturile, mezelurile de origine porcină, bovină sau aviară), peştele şi preparatele din peşte (salmonele, clostridii, stafilococi), laptele şi derivatele lactate, contaminate frecvent cu salmonele, clostridii, stafilococi (brânza sărată), ouăle (mai ales cele de raţă), praful de ouă, maionezele, contaminate cu salmonele. Alte alimente cu risc sunt preparatele de cofetărie - creme, îngheţată, frişcă (contaminate cu stafilococi şi salmonele), alimentele vegetale ca orez fiert şi păstrat mai mult timp (Bacillus cereus), cartofi, fasole, conserve de legume şi salate care pot conţine bacterii (clostridii, salmonele, dizenterici).

Roluri majore în contaminarea alimentelor proaspete sau prelucrate îl au însă şi ustensilele de bucătărie, lipsa de igienă a personalului care manevrează aceste produse, ingredientele folosite, apa contaminată, vesela şi containerele pentru alimente, dar şi vectorii (gândaci, rozătoare). Păstrarea în condiţii  necorespunzătoare a alimentelor înainte sau după prelucrare, învechirea sau depăşirea termenului de valabilitate (cu modificări de pH, anaerobioză) contribuie de asemenea la contaminare.

„Toxiinfecţiile alimentare se manifestă clinic prin apariţia de scaune diareice, vărsături, senzaţie de greaţă, dureri abdominale, dureri de cap, ameţeli, transpiraţii, uneori febră. Forme severe pot apare la copii, gravide, bătrâni, pacienţi imunodeprimaţi, pacienţi cu diabet zaharat”, arată Olga Sturza Căliman.

Cum putem trata gastroenteritele şi toxiinfecţiile alimentare

Pentru prevenirea gastroenteritelor şi toxiinfecţiilor alimentare, medicul sucevean recomandă evitarea consumului de alimente vechi, a cărnii insuficient preparate termic, a laptelui nefiert, spălarea fructelor şi legumelor înainte de consum. Depozitarea şi păstrarea alimentelor cu un nivel ridicat de perisabilitate cum ar fi ouăle, carnea de pui, peştele, lactatele în cele mai bune condiţii minimalizează de asemenea riscurile.

În cazul în care bolile diareice acute infecţioase nu au putut fi evitate, cel mai important lucru este prevenirea deshidratării, spune dr. Olga Sturza Căliman.

„În primele 24 ore se recomandă o alimentaţie hidrică cu ceaiuri uşor îndulcite, supe de legume sărate, apă minerală hiposodată şi bicarbonatată. După ameliorarea greţurilor şi a vărsăturilor se pot introduce făinoase, supe de carne, orez, brânzeturi cu conţinut redus de grăsimi şi carne slabă. Dacă evoluţia este favorabilă, în funcţie şi de toleranţa digestivă a pacientului, regimul devine aproape complet, limitându-se excesul de dulciuri, laptele şi alimentele celulozice şi mă refer aici la fructe crude şi unele legume. Ca şi medicaţie, se pot administra antispastice pentru calmarea colicilor abdominale, antivomitive în caz de vărsături, probiotice, iar în cazurile severe antibiotice”, transmite specialistul în boli infecţioase.