Mii de oameni lăsaţi zile în şir de E.ON la lumânare, efectele vânzării sistemului energetic naţional

Sistemul energetic românesc a fost scos la vânzare de stat în anul 2005. Nu întreg sistemul, ci doar partea profitabilă a acestuia: transportul şi distribuţia. Partea de producţie, încărcată de pierderi, a fost păstrată, desigur, de stat. De şase judeţe din Moldova - Bacău, Botoşani, Iaşi, Suceava, Vaslui şi Neamţ – a fost interesat concernul german E.ON Energie, care a preluat 24,6% din acţiuni pentru 31,4 milioane euro. Imediat, a majorat capitalul cu încă 68,6 milioane euro şi a ajuns la 51%, preluând astfel controlul. Astfel, cu 100 de milioane de euro E.ON a achiziţionat una dintre activităţile nu doar rentabile ale statului român, ci şi strategice. Reţelele erau bine puse la punct, acopereau majoritatea teritoriului, astfel că noii stăpâni nu aveau decât să le exploateze şi să facă profit. Legile româneşti îi favorizau şi îi favorizează în continuare, prin urmare se poate spune lesne că afacerea de aici nu le dă mare bătaie de cap. Nici măcar pentru investiţii.

În cei 10 ani de activitate, exploatarea sistemului s-a făcut după regula generală a companiilor străine în România: profit maxim cu investiţii minime - concentrarea activităţii, număr redus de oameni, prevederi contractuale în dezavantajul consumatorului, timp mare de remediere a avariilor şi deranjamente din ce în ce mai frecvente. La toate acestea se adaugă şi lehamitea tipic românească de a reclama şi a cere despăgubiri pentru daunele produse, indiferent de cât de mari şi cât de dese sunt acestea.

Un exemplu tipic pentru atitudinea pe care o are compania germană faţă de consumatorul român este ceea ce s-a întâmplat în ultimele zile în judeţul Suceava. Ninsoarea de duminică, 11 octombrie, a provocat nenumărate căderi de copaci peste liniile electrice şi a lăsat pe întuneric zeci de mii de suceveni. O parte dintre ei, îndeosebi primarii localităţilor afectate şi proprietarii de firme, au sunat ore în şir la ”Deranjamente” - serviciu pe care E.ON îl are la Bacău, nicidecum la Suceava, judeţul cel mai întins şi cu cea mai mare zonă montană din aria de furnizare şi distribuţie a companiei.

Câteva echipe au fost trimise pe teren de duminică, dar insuficiente pentru amploarea dezastrului din judeţ. A fost nevoie de intervenţia premierului Victor Ponta pentru ca firma germană să priceapă că în lipsa energiei electrice, în 2015, este dificil de trăit în condiţii normale, că s-au închis şcoli şi grădiniţe deoarece centralele funcţionează, ce să vezi, cu electricitatea furnizată de E.ON. Ieri, la ora 14.00, încă erau disfuncţionalităţi în 18 localităţi din judeţ. Trei dintre acestea, Straja, Ulma şi Şerbăuţi, erau total nealimentate cu energie electrică, iar 15 localităţi - Arbore, Botoşana, Brodina, Moldoviţa, Crucea, Frasin, Horodnic, Izvoarele Sucevei, Ostra, Rădăuţi, Râşca, Slatina, Stulpicani, Vama, Vatra Moldoviţei - erau parţial nealimentate.

La dispensar la Ulma a revenit lampa pe gaz

Ieri, la Ulma toată lumea aştepta să se reia alimentarea cu energie electrică. Primarul Petru Marocico ne-a declarat că despre codul portocaliu de ninsoare şi vânt a aflat de la televizor. Duminică după-amiază a constatat că şi comuna lui a fost afectată. Furnizarea energiei electrice s-a oprit şi cele cinci sate şi patru cătune au rămas pe întuneric.

”Trei ore am sunat încontinuu la E.ON şi am aşteptat să mă transfere robotul la un operator cu care să vorbesc. N-am reuşit. Pe la 11 noaptea am renunţat”, ne-a spus primarul. Luni a reuşit să contacteze un reprezentant al firmei şi i s-a spus că echipele sunt în teren şi se lucrează. Marţi, la prânz, energie electrică încă nu era. Cele zece societăţi comerciale din comună - magazine, gatere - au învăţat lecţia de-a lungul timpului şi s-au aprovizionat cu generatoare electrice. Numai că acestea nu pot fi lăsate să funcţioneze zile în şir, aşa că oamenii îşi mută marfa perisabilă de la unul la altul, în funcţie de cum îşi pornesc generatoarele.

Acelaşi lucru îl face şi doctoriţa Rodica Hlamagă, cu vaccinurile pentru copii, care trebuie păstrate la frigider în anumite condiţii de temperatură şi umiditate. Ieri, era foc şi pară. În lipsa curentului electric, cititorul de carduri de sănătate nu funcţionează. Nu poate nici valida în sistem consultaţiile efectuate. Nu poate elibera reţete compensate. Pentru că locuieşte la dispensar la Ulma, consultaţiile şi tratamentele nu se rezumă la programul afişat pe uşă. Localnicii ştiu că este acolo şi vin oricând, inclusiv noaptea.

Avaria de ieri nu este una singulară la Ulma. ”Când ţi-e lumea mai dragă, dacă plouă sau bate un pic vântul, se întrerupe curentul. Dacă am o urgenţă sau îmi vine o gravidă, trebuie să am grijă de pacient cel puţin o oră, până ajunge o ambulanţă. Stau cu bolnavul pe întuneric? Este inadmisibil ce se întâmplă”, a spus medicul. Deoarece nu poate face tratamente chiar la lumânare, a cumpărat patru lămpi pe gaz, la lumina cărora să vadă cât de cât ce face. Ca-n evul mediu.

Reţeaua electrică e veche, de cel puţin 30-40 de ani. Doar la Nisipitu a fost înlocuită. Mulţi stâlpi sunt prin pădure, E.ON nu a investit într-o reţea electrică nouă, care să nu mai pice la fiecare bătaie de vânt. Între Ulma şi Brodina asta se vede foarte bine. Pe lângă drumul plin de hârtoape sunt de-a valma cabluri rupte, stâlpi, crengi şi frunzişul copacilor doborâţi de zăpadă. Nu vedem pe nimeni la lucru. Puţinele echipe ale E.ON sunt probabil în altă parte.

Primarii nu au fost anunţaţi despre codul portocaliu

La fel e şi la Brodina. Mai departe, spre Horodnic de Sus, în Vicovu de Jos vedem un cablu electric atârnat deasupra şoselei. Are o vestă reflectorizantă peste el, ca să fie vizibil de la distanţă. Când ne apropiem, doi bărbaţi îl ridică pentru a putea trece. Oprim să vedem ce s-a întâmplat. Unul dintre cei doi este viceprimarul comunei. Ne spune că luni s-a desprins cablul de la consola unei case. L-au pus ei înapoi cum s-au priceput, dar ieri a căzut din nou. Proprietara casei este cu telefonul în mână în stradă şi sună la E.ON. De mult. Nu răspunde nimeni. Le este teamă să nu se întâmple o nenorocire şi fac de gardă la cablu.

La Horodnic de Sus nu este curent electric de duminică, de la ora 17.00. ”Am anunţat la prefectură, la 112, am reuşit să vorbesc şi la Bacău, la E.ON. Ăia de acolo mi-au spus să nu-i stresez, că au mult de lucru. Domnul prefect mi-a spus că E.ON e stat în stat. Stau singur aici şi nu ştiu ce să fac. Luni am ţinut închise Şcoala Nr. 1 şi Grădiniţa Nr. 2 că fără curent nu merg centralele de încălzire”, ne-a spus primarul Gheorghe Sbiera.

Nu a ştiut nimic despre codul portocaliu, nu a fost activat comitetul pentru situaţii de urgenţă sau de iarnă. ”Pauză totală, nimeni nu ne-a anunţat nimic. Acum îmi spun să fac permanenţă. La permanenţă ce să fac? Să mă plimb singur prin primărie?!”, întreabă retoric primarul.

Şcoli şi grădiniţe închise, firme fără activitate şi nimeni nu plăteşte

Luni, la ora 17.00, în două treimi din comună s-a reluat alimentarea cu energie electrică, o treime a rămas în continuare fără curent: 600 de gospodării, o şcoală, o grădiniţă, cinci magazine alimentare, trei cantoane silvice, două case de vânătoare, o microfermă cu 30 de vaci cu lapte, 300 de oi şi 100 de capre. În fermă nu pot fi utilizate aparatele de muls, tancurile de răcire și alimentarea cu apă. Casele noi nu au sobe, sunt toate cu centrale termice şi apă curentă, fără energie electrică nu au nici încălzire, nici apă. 

În sat, un bătrân de 87 de ani, Vasile Nichiforel, stă la lumânare. Îi este greu fără curent, ne spune că nu poate dormi din cauza durerilor de şale şi televizorul îl ajuta să treacă mai uşor peste lungile ceasuri de noapte. ”Atâtea zile fără lumină... Greu, tare greu, mai ales pentru un bătrân”, oftează octogenarul.

Greu este şi pentru cei tineri. Nepotul lui, Ilie Nichiforel, are şapte copii şi al optulea e pe drum. N-are sobe, doar centrală. Spune că are mare noroc de faptul că e bine izolată casa şi s-a păstrat căldura în toate aceste zile. Dar apa trebuie acum adusă din fântână, maşina de spălat este inutilizabilă, la fel congelatorul şi maşina de gătit. ”Tocmai mă pregăteam să merg să-mi cumpăr un generator. Nu este prima dată când se întâmplă astfel de avarii. M-am săturat”, mai spune el.

Tuturor le este lehamite să reclame. Tuturor le este lehamite să dea compania în judecată să ceară despăgubiri pentru orele şi zilele în care au fost obligaţi să se întoarcă în evul mediu.

Guvernele, indiferent de culoarea lor politică, au avut cu totul alte griji decât să facă legi în interesul şi folosul cetăţeanului român. Au vândut companiile naţionale strategice - sistemul energetic, comunicaţiile, petrolul, gazele naturale. Ce n-au vândut au falimentat. Mereu invocata scuză a fost că la presiunile UE. Dar UE nu ne-a pus în genunchi. Ne-am aşezat singuri.