Sute de mii de euro alocate integrării romilor, tocate pe proiecte fanteziste

Integrarea romilor este una dintre cele mai spinoase probleme cu care se confruntă România şi, în ciuda faptului că în acest scop s-au cheltuit sute de milioane de euro, rezultatele nu se văd. Comunităţile de romi sunt în continuare la marginea societăţii, majoritatea le respinge, se confruntă în continuare cu abandonul şcolar, infracționalitatea şi sărăcia.

Raportul de evaluare a programelor naţionale finanţate de Uniunea Europeană pentru incluziunea romilor, publicat de Mariea Ionescu şi Simona Maria Stănescu în 2014, după o analiză a politicilor publice pentru romi, arată că în perioada 1997-2011 suma totală alocată pentru romi a fost de 313,465 milioane de euro. Din aceşti bani, la Suceava a ajuns aproximativ jumătate de milion de euro, dar o cifră exactă a sumelor cheltuite este greu de precizat. Şi mai greu de cuantificat sunt rezultatele concrete ale acestor investiţii.

Mai puţin de 100 de copii şi tineri romi din Suceava au beneficiat de bursele pentru romi, cu un buget naţional de cinci milioane euro

Datele ultimului recensământ al populaţiei, din 2011, arată că în judeţul Suceava trăiesc 12.100 de romi. În mod real, potrivit Alinei Stan, consilier pe probleme de romi la Instituţia Prefectului de Suceava, numărul lor ar fi mai mult decât dublu: 25.000. Cele mai mari comunităţi sunt, în ordine, la Mironu, Gulia, Pătrăuţi şi Voitinel. Comparativ cu situaţia din ţară, Suceava este un judeţ cu procent mic de romi: 1,9 % calculat după recensământul oficial, faţă de 8,8 % în judeţul Mureş, dar mai mult faţă de 1,1 % în judeţul Botoşani. Probabil din acest motiv nici nu s-a bucurat de foarte mare atenţie din partea Guvernului şi a ONG-urilor care şi-au fixat ca ţintă accesarea proiectelor care vizează îmbunătăţirea situaţiei romilor. Din 2006 până în 2013 în judeţul nostru s-au derulat 15 proiecte destinate romilor. Patru dintre acestea au vizat lucruri concrete, precum extinderea reţelei de apă şi canalizare, pietruirea drumurilor de acces sau asistenţa medicală şi susţinerea financiară a copiilor în şcoli. Investiţii în reţeaua de apă şi canalizare pentru un cartier majoritar cu romi a avut Primăria Gura Humorului, în valoare de 208.294 de euro, Primăria Burla a pietruit un drum şi a făcut educaţie sanitară de 78.370 de euro, Primăria Pătrăuţi, în parteneriat cu Asociaţia Phico Romano, a cheltuit 30.000 de lei pentru căi de acces şi formarea de mediatori sanitari, iar Primăria Dolhasca, în parteneriat cu grupul de iniţiativă Speranţa, Direcţia de Sănătate Publică şi Agenţia de Dezvoltare Comunitară Inter-Activă Botoşani a derulat două proiecte în domeniul sănătăţii, unul în valoare de 41.288 de euro şi altul pentru achiziţia unei unităţi mobile, cu servicii medicale pentru romi, în valoare de 34.432,91 de euro. Tot în asistenţă medicală, Asociaţia Sukar Rromano a avut un proiect de  40.662 de lei, concretizat în 300 de analize medicale.

În ceea ce priveşte educaţia şcolară, merită menţionate proiectele care au adus burse pentru elevi şi studenţi şi meditaţii la limba română şi matematică pentru copii cu potenţial de studiu, aflaţi în situaţie de risc de abandon şcolar. Din judeţul nostru au beneficiat de aceste programe 14 copii de liceu, 48 de copii din clasele VII-VIII şi aproximativ 50 de studenţi de etnie romă. Bursele pentru elevi au fost de 1,8 milioane de lei vechi lunar, timp de doi ani, şi au fost condiţionate de progresul şcolar faţă de media generală a anului precedent. Proiectul a fost derulat la nivel naţional de Roma Education şi a avut un buget total de cinci milioane de euro.

La capitolul formare a mediatorilor sanitari şi şcolari, la această oră în Suceava sunt activi cinci mediatori şcolari şi cinci sanitari, deşi calificaţi sunt 20.

Acestea au fost programele şi proiectele în urma cărora se vede ceva. S-au cheltuit, însă, o grămadă de bani, şi pentru alt gen de activităţi.

Zeci de milioane de euro s-au dus pe „dezvoltarea personală” şi formarea profesională a romilor

De exemplu, Societatea Doamnelor Bucovinene a derulat, în  parteneriat cu Asociatia Phico Romano, în 2006, proiectul „Femei rome – o şansă pentru viitor”, prin care a vizat „susţinerea femeilor de etnie romă în pregătirea profesională, punându-se în acelaşi timp accent şi pe dezvoltarea lor personală”. Principalele activităţi au inclus „organizarea de workshop-uri cu membrii comunităţilor de etnie romă, bărbaţi şi femei, dezvoltarea de instrumente de formare prin realizarea a şase filme didactice, organizarea a trei serii de cursuri de calificare pentru ocupaţia de «îngrijitoare bătrâni la domiciliu», precum şi organizarea unei mese rotunde cu tema «Egalitatea de şanse – o şansă pentru femeia romă»”. Buget proiect: 68.969 de euro, bani nerambursabili proveniţi de la Uniunea Europeană şi Guvernul României.

Proiectele destinate femeii rome, de genul „Dezvoltarea competenţelor/ abilităţilor în domeniul serviciilor sociale şi sprijinirea pentru inserţia pe piaţa muncii a femeilor de etnie romă din judeţul Suceava”, cu „problematica femeilor rome salariate ca măsură de creştere a incluziunii sociale pe piaţa muncii pentru grupurile vulnerabile” şi “Împuternicirea femeilor aparţinând minorităţilor etnice în sindicate” au beneficiat, în 2011, de o finanţare de 4,5 milioane de euro, iar comunităţi de romi din judeţul Suceava au fost incluse în program. La fel ca şi în proiectul derulat de fundaţia Pro Woman, „Incluziunea romilor prin evaluare şi consiliere profesională”, cu un buget de 113.330 de euro.

Doi  la sută dintre ţiganii din Mironu lucrează cu carte de muncă

Dacă evaluăm impactul proiectelor, în cea mai mare comunitate de ţigani din judeţ, cea de la Mironu, iată ce găsim.

Conform primarului din Valea Moldovei, Constantin Moroşan, din cei 4.400 de locuitori ai comunei, 2.200 sunt romi şi trăiesc în satul Mironu. Cu excepţia a trei persoane, nici unul nu deţine teren agricol. Cu carte de muncă lucrează 1,5-2 % dintre ei. „Nu fură”, spune primarul. Muncesc pe unde pot, sezonier. „Aici au fost romi lăutari. Câştigau bani cântând la nunţi şi la tot felul de evenimente. Acum lumea nu prea mai face nunţi cu lăutari şi muncesc la câmp, cu ziua. Mai merg la ciuperci, la fructe de pădure, mai pleacă în străinătate... se întreţin ei cumva”, ne spune primarul Moroşan.

Şcoală mai multă, în comunitatea din Mironu, a făcut un rom care a ajuns ofiţer, a urmat Academia Militară: „Pe-acolo a luat-o însă cu băutura, a făcut nu'ş ce prostii şi l-au dat afară. A venit înapoi şi bea de dimineaţă până seară. Are 9 copii”. Şi 34 de ani. Acum fostul ofiţer e în Italia, dar nu ne poate spune nimeni ce face acolo. Alt rom a învăţat şi a ajuns pădurar la Lucina, doi băieţi sunt la seminarul teologic, iar mediatoarea sanitară a plecat în Italia, că se câştigă mai bine decât la Mironu.

Dumitru învaţă pentru Academia de Poliţie şi cântă la saxofon la nunţi, să aibă bani de şcoală

În comunitate cunoaştem alt tânăr care vrea să înveţe. Dumitru Ilie Marin se pregăteşte pentru examen la Academia de Poliţie. Are 17 ani şi este elev în clasa a XII-a la Colegiul „Alexandru cel Bun” din Gura Humorului. Media i-a permis să primească o bursă acordată de şcoală şi mai are doi fraţi, Mihai şi Ionuţ, care beneficiază de burse prin proiectul implementat de Roma Education, cu bani europeni. Cei trei fraţi ne spun că au muncit în vacanţe şi, cu banii câştigaţi, şi-au cumpărat un saxofon, o trompetă, o tobă şi un acordeon cu care au înjghebat o mică orchestră. Dumitru o zbugheşte în casă după instrumente şi acompaniat de ceilalţi doi ne dă o probă de cântat în pridvorul casei.

Un an au urmat cursurile Şcolii Populare de Artă de la Suceava, dar suma de cinci milioane de lei vechi pe care ar fi trebuit să o achite fiecare drept taxă şi costul transportului săptămânal au însemnat prea mult pentru bugetul familiei. „Noi ne dăm interesul pentru şcoală, dar părinţii nu au posibilităţi să ne sprijine. Mai cântăm pe la nunţi şi mai facem un ban”, ne-a spus Dumitru.

Tatăl, Vasile Marin, are 40 de ani şi cinci copii. El are opt clase, soţia lui are patru. „Lucrez cu ziua ca să-l ajut să meargă la şcoală (n.r. -  pe Dumitru). Car fân, scot barabule, merg la afine, la ciuperci... Vrea să se facă poliţist”, spune Vasile cu mândrie. Întreb dacă ar fura, ca să-şi ajute copilul să meargă la şcoală. Îmi răspunde fiul cel mare, Ilie. Mă priveşte drept în ochi şi-mi spune răspicat: „Noi nu furăm. Suntem ţigani, însă nu fur nici eu, nici fraţii mei, nici mama şi nici tata. Noi muncim”.

Din păcate, lipsa unei calificări le îngrădeşte celor mai mulţi romi posibilitatea de a lucra. Îi găsim înmeşteşugărit, comerţ cu cai, micul comerţ, agricultură şi construcţii, colectarea fierului vechi, comerţ cu haine vechi, colectarea de deşeuri şi cerşit.

„Suntem ţigani cinstiţi, noi, aştia din Mironu, nu furăm”

Dănuţ Ţucă are 53 de ani. Are opt clase şi a lucrat toată viaţa la pădure. O dată, de două ori pe an merge în Italia, la muncă, pe şantier. La fel şi fiul lui, Ghiocel, care s-a oprit cu şcoala la patru clase. „Suntem ţigani cinstiţi, noi, aştia din Mironu, nu furăm. Muncim de mici şi, unde mergem, lăsăm loc de bună ziua”, ne-a declarat Dănuţ Ţucă. Şi-a făcut gospodărie mare, cu banii câştigaţi în străinătate. Are 11 copii şi un venit lunar constant de 700 de lei, din alocaţii şi ajutor social. Şcoala nu este pe lista lui de priorităţi, dar nu pentru că nu ar avea respect pentru educaţie, ci pentru că trebuie bani. În plus, şcoala din cartier, la care merg copiii romilor, are peste 120 de ani, imobilul este mic, copiii învaţă în trei schimburi. Iarna învăţătorii trebuie să înfunde găurile cu cârpe, ca să nu se piardă bruma de căldură de la focul de lemne. La şcoala şi grădiniţa nouă, din lipsa banilor s-au sistat lucrările. Grădiniţa este construită în proporţie de 70%, şcoala are puţin mai mult de fundaţie. Unde sunt liderii romilor şi politicile de integrare destinate acestora? „Îi vedem pe aici înainte de votare şi pe la televizor. De problemele noastre se ocupă primarul, la el mergem când avem nevoie de ceva”, rezumă Dănuţ Ţucă relaţia cu asociaţiile şi organizaţiile de şi pentru romi şi Agenţia Naţională pentru Romi.

Populaţia romă este una tânără, dar needucată şi cu şanse minime pe piaţa muncii

Din raportul de evaluare a programelor naţionale finanţate de Uniunea Europeană pentru incluziunea romilor, publicat de Mariea Ionescu şi Simona Maria Stănescu, pe site-ul Agenţiei Naţionale pentru Romi, aflăm că cifra de referinţă pentru romii din România menţionată în documentele programatice ale Consiliului Europei, inclusiv în cele referitoare la programarea fondurilor 2014 – 2020, este de 1.850.000 de persoane, respectiv 8,32 % din populaţia totală. Raportul arată că, faţă de populaţia majoritară, în cazul căreia se înregistrează tendinţe de îmbătrânire, romii cu vârsta sub 20 de ani reprezintă 47,33 % din populaţia lor totală, iar cei cu vârste de peste 30 de ani reprezintă 66,8 %. În concluzie, populaţia romă este tânără, dar aceleaşi statistici indică faptul că doi din zece copiii romi nu merg la şcoală, cel mai frecvent motiv invocat de părinţi fiind cel legat de lipsa resurselor financiare, iar aproape jumătate dintre romi nu au absolvit ciclul de învăţământ obligatoriu. Prin urmare, aproape jumătate dintre romi nu sunt eligibili pentru cursuri de calificare profesională care să le ofere la absolvire o diplomă recunoscută oficial. Lipsa sau nivelul scăzut de educaţie contribuie decisiv la reducerea şanselor tinerilor romi pe piaţa muncii şi pentru obţinerea unui loc de muncă bine plătit.

Toate aceste elemente accentuează tendinţa de segregare şi ghetoizare care se manifestă din ce în ce mai mult în ultimii ani. Fie că vorbim despre Mironu, fie că vorbim despre Pătrăuţi, Gulia sau Voitinel, realitatea arată că aşezările romilor sunt izolate, în marea lor majoritate în zonele periferice ale localităţilor, în comunităţi compacte. Marginalizaţide majoritate, nu este de mirare că adoptă comportamente marginale.