Printează articolul
Trimite e-mail
În Duminica Floriilor, când după multe zile mohorâte, cu ploi şi vânt puternic, soarele a strălucit din nou deasupra albastrului de Voroneţ, zeci de credincioşi au participat la slujba arhierească, din curtea mănăstirii, oficiată de ÎPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, înconjurat de un sobor de preoţi.
Pentru că sărbătoarea Sf. Gheorghe, hramul mănăstirii, cade în acest an în sâmbăta Paştilor, Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor a aprobat ca hramul să fie prăznuit în sărbătoarea Intrării Domnului în Ierusalim. Anul acesta, un alt prilej de bucurie pentru Voroneţ, s-au împlinit 20 de ani de la reînfiinţarea vieţii monahale, în 1991, cu obşte de maici, la Mănăstirea Voroneţ, având-o ca stareţă pe stavrofora Irina Pântescu.
Slujbă arhierească, crenguţe de salcie sfinţite
La ora 9:30, în Duminica Floriilor, ÎPS Pimen a fost întâmpinat, pe aleea ce duce la Mănăstirea Voroneţ, de maica stareţă stavrofora Irina Pântescu, de obştea de maici pe care o păstoreşte de 20 de ani, de preoţi şi călugări invitaţi la hram. În liniştea codrilor bucovineni, în dangăt de clopote şi miros de brad, s-a desfăşurat Sfânta Liturghie, la care a participat un număr mare de credincioşi. Cei mai mulţi purtau în mâini crenguţe de salcie sfinţite, „mâţişori”, cum se mai numesc în zona de munte, semnificând crengile de finic cu care a fost întâmpinat Mântuitorul când a intrat în Ierusalim. „Păstrez aceste crengi de salcie până anul viitor. Le ţin în casă, la icoană, şi dacă am un necaz, o boală, ating aceste crengi, care sunt tămăduitoare”, ne-a spus Tatiana Boca.
Îndemn la muncă cinstită şi fapte bune
După Sfânta Liturghie, la care, într-o comuniune binecuvântată, toţi credincioşii au rostit în cor „Crezul” şi au cântat „Tatăl Nostru”, în timp ce răspunsurile la strană au venit din glasurile îngereşti ale maicilor de la Voroneţ, ÎPS Pimen a amintit, în cuvântul său de învăţătură, câteva principii de bază ale creştinismului, dar a vorbit şi despre demnitatea poporului român, despre valorile pe care le are acest popor şi pe care le apreciază străinii care ne vizitează, despre patriotismul de care avem nevoie pentru a ne păstra valorile şi pentru a ne identifica neamul din care facem parte. Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor i-a îndemnat pe credincioşi la muncă, „muncă cinstită, orice muncă, dar cinstită”, la rugăciune, la fapte de milostenie, „fapta bună faţă de aproapele”, la spovedanie, acum, în prag de Paşte. Pentru că Sf. Gheorghe este ocrotitorul Mănăstirii Voroneţ, ÎPS Pimen a amintit, în câteva cuvinte, măreţia acestui sfânt, biruinţa şi faptele sale de vitejie pentru păstrarea credinţei strămoşeşti, dar l-a adus în discuţie şi pe „cel mai mare român”, pe voievodul Ştefan cel Mare şi Sfânt, ocrotitorul Moldovei.
Oaspeţi de seamă
După agapa creştină oferită pelerinilor de obştea Mănăstirii Voroneţ, ÎPS Pimen a oficiat şi o slujbă de pomenire, fiind amintite câteva nume din „Pomelnicul de la Voroneţ”.
La hramul Mănăstirii Voroneţ din acest an au fost prezenţi şi oaspeţi din Republica Moldova, academicianul Andrei Eşanu şi soţia sa, cercetătoarea Valentina Eşanu, istoricul Sergiu Musteaţă, dar şi profesori universitari suceveni, şefi de instituţii, oameni de cultură, apropiaţi ai mănăstirii.
Prezenţa oaspeţilor din Republica Moldova este legată şi de lansarea volumului „Mănăstirea Voroneţ. Istorie. Cultură. Spiritualitate”.
După cum a apreciat şi conf. univ. dr. Carmen Cornelia Balan, de la Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava, această publicaţie aduce cititorilor „o realitate tulburătoare: apelând la <forţa documentelor> – în particular, Pomelnicul Mănăstirii Voroneţ, îşi propune să ofere o alternativă exemplară în confruntarea dramatică, obsedantă, chinuitoare cu realităţile istorice încărcate de contradicţii şi strădanii, de efort şi realizări ale multor generaţii”. Prin lucrarea „Mănăstirea Voroneţ. Istorie. Cultură. Spiritualitate”, academicianul Andrei Eşanu şi cercetătoarea Valentina Eşanu, „ochii academicianului Andrei Eşanu”, după cum a spus profesoara Balan (pentru că, din 1993, academicianul Eşanu şi-a pierdut vederea), personalităţi exemplare din Republica Moldova, aduc încă „<o mărturie de trăire în istorie>, constituindu-se ei înşişi în modele de urmat în cercetarea ştiinţifică în general şi cercetarea istorică în special”.
Bază documentară temeinică
Cartea, la care a avut o contribuţie foarte importantă şi istoricul Sergiu Musteaţă, după cum a amintit academicianul Eşanu, bucuros că a ajuns la Voroneţ, după multe amânări, este o carte de cercetare, care a presupus multă muncă. „Este o lucrarea care beneficiază de o bază documentară temeinică, aproape exhaustivă, cu o multitudine de surse utilizate (arhive, documente publicate, monografii, studii realizate de specialişti pasionaţi, lucrări ale trăitorilor în acest spaţiu). Nu este neglijat prezentul: comunitatea monahală voroneţiană, care <prin grija şi înţelepciunea maicii stareţe Irina a intrat în ritmul obişnuit al vieţii bisericeşti, recăpătându-şi menirea de altădată> face şi ea obiectul cercetării. În sfârşit, autorii lucrării includ în propriul volum două studii de iconografie voroneţiană rezultate din cercetări doctorale, emoţionant gest prin intermediul cărora poate fi identificată una dintre calităţile majore ale personalităţii intelectualului de excepţie care este academicianul Andrei Eşanu”, a completat profesoara Balan.
(14 ian 2012, 04:41:35