Distribution Magi
Distribution Magi
Distribution Magi
 
marţi, 5 oct 2010 - Anul XV, nr. 234 (4525)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,971 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta4,5892 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook

Până pe 26 octombrie

Lucrările la acoperişul şi şarpanta Bisericii „Sf. Dumitru”, aproape de final

Click aici pentru VIDEO

Lucrările de refacere a şarpantei şi a acoperişului bisericii Sf. Dumitru din Suceava, mai exact, înlocuirea învelitorii de tablă zincată cu tablă de cupru, se apropie de final. Pe 26 octombrie, când Biserica Sf. Dumitru îşi serbează hramul, se va oficia o slujbă arhierească, prilej cu care se vor citi şi rugăciuni de mulţumire pentru terminarea lucrărilor. Slujba arhierească va fi oficiată de ÎPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, împreună cu un sobor de preoţi şi diaconi.

Luni, pe 25 octombrie, la ora 17:00, va avea loc slujba de priveghere, iar marţi, pe 26 octombrie, de Sf. Dumitru, la 9:30 se va oficia Sfânta Liturghie.     

 

1.100 mp de tablă zincată, înlocuită cu tablă de cupru

Lucrările la Biserica Sf. Dumitru au fost executate de firma RESTACO. Primăria Suceava a ajutat Biserica Sf. Dumitru, anul trecut, cu 45.000 de lei, pentru lucrările de refacere a şarpantei şi acoperişului, iar, în acest an, s-au aprobat 50.000 de lei. Banii au fost repartizaţi în două tranşe, 10.000 de lei şi 40.000 de lei. Restul banilor pentru lucrări provin din donaţiile credincioşilor şi din contribuţia enoriaşilor bisericii.

Preoţii care slujesc la această biserică, pr. paroh Nicolai Horga, pr. prof. Aristarch Cojocar, pr. Mihai Iulian Florea, pr. Iustinian Remus Cojocar, pr. Adrian Duţuc, sunt sprijiniţi în permanenţă de Consiliul şi Comitetul Parohial.

Lucrările de refacere a şarpantei şi de înlocuire a tablei de pe biserică au început în anul 2007. S-a înlocuit circa 1.100 mp de tablă zincată cu tablă de cupru de foarte bună calitate, provenind de la un furnizor din Braşov, care prezintă garanţie de lungă durată.

Preotul paroh Nicolae Horga ne-a spus că şarpanta a fost extinsă cu un metru, folosindu-se lemn de esenţă tare - stejar, pentru protejarea picturii şi contraforturilor.

 

Istoricul Bisericii Sfântul Dumitru - Suceava (1534-1535)

Pe una din colinele Sucevei, în partea de nord-est, de unde se deschide o vastă perspectivă asupra împrejurimilor, se ridică Biserica "Sfântul Dumitru'', cu turta el împodobită cu cărămidă smălţuită.

Călătorii care vin în Suceava din diferite părţi ale ţării, pot vedea din depărtare turla bisericii, precum şi Turnul Clopotniţa, zidit de Alexandru Lăpuşneanu în anul 1861, menit să fie probabil şi un punct de observare, fiindcă de la înălţimea lui privirea străbate zările până departe.

Întorcându-se victorios după lupta de la Grumăzeşti, Ştefan cel Mare a ctitorit în Suceava o frumoasă mănăstire cu hramul "Sfântul Dimitrie", ce este înaintea Curţii Domneşti (cum menţionează Letopiseţul Ţării Moldovei la pag. 103).

În imprejurări necunoscute biserica s-a dărâmat, iar în locul ei Petru Rareş - fiul lui Ştefan, a ctitorit biserica cu acelaşi hram între anii 1534-1535. Documentele şi corespondenţa vremii ne-au păstrat importante ştiri despre meşterii lui Petru Rareş. Cel mai cunoscut este Ioan Zidarul (Iohannes Murator) din Suceava » de naţionalitate germană sau săsească.

Actuala biserică a fost zidită după un plan general asemănător bisericii Sf. Gheorghe din Hârlău, la care s-a adăugat însă un element caracteristic perioadei raresiene a arhitecturii moldoveneşti - pridvorul. Adaosul, ca şi încăperea mormintelor (pe care o întâlnim la mănăstiri) a avut ca efect lungimea excesivă uneori a monumentelor, zădărnicind în felul acesta - cel puţin în parte, efectul avântat al siluetelor construcţiilor anterioare.

Chiar dacă prin adaosul amintit pierde din elansare, Biserica Sf. Dumitru se impune totuşi prin proporţii armonioase, fiind unul dintre cele mai reprezentative monumente de arhitectura din veacul al XVI-lea.

Planul construcţiei este triconic, cu o turlă pe naos, ridicată pe cele două sisteme de arce moldoveneşti. Are patru încăperi: altar, naos, pronaos şi pridvor.

Zidită din piatră, biserica este de dimensiuni destul de mari, având lungimea exterioară de 35 m, lăţimea de 10 m, iar înălţimea totală de 27 m.

 

Pisania bisericii

Intrarea în biserică este situată în partea dinspre miazăzi a pridvorului. Deasupra uşii - de factură gotică, în partea dreaptă, se găseşte pisania bisericii, care constituie un semn al înrăuririi Renaşterii asupra arhitecturii moldoveneşti din veacul al XVI-lea.

Inscripţia prezintă particularitatea de a avea în partea ei superioară, ca ornament al începutului, doi îngeri care ţin o cunună de frunze în mijlocul căreia se găseşte stema ţării. Motivul, absolut italienesc, se vede la Vatican pe o balustrada din Capela Sixtină sculptat de Nino da Fiesole, având armele Papei Sixt al IV-lea.

Pisania are următoarea inscripţie: "Cu vrerea Tatălui şi cu ajutorul Fiului şi cu săvârşirea Sfântului Duh a binevoit binecinstitorul şi de Hristos iubitorul Io Petru Voievod, din mila lui Dumnezeu Domn al Ţării Moldovei, fiul lui Ştefan Voievod cel Bătrân, să zidesc biserica în mijlocul târgului Suceava, unde este hramul Sfântului Slăvitului marelui mucenic şi purtător de biruinţă, Dimitrie izvorâtorul de mir.

Şi s-a început a zidi în anul 7042 august 10 şi s-a isprăvit în anul 7043 august 30 şi s-a sfinţit cu mâna preasfinţitului Mitropolit Teofan" 1534 - 1535.

 

Pronaosul

Pronaosul - are formă dreptunghiulară boltit printr-un sistem de arce piezişe, caracteristice arhitecturii moldoveneşti.

Ferestrele pronaosului, deşi sunt mai mici decât ale pridvorului, au aceeaşi construcţie: sunt cu arc frânt cu muluri gotice având un menou de împărţire şi ornamentaţie în partea superioară.

În sec. al XVII-lea peretele despărţitor dintre pronaos şi naos a fost în mare parte suprimat, creându-se în locul uşii o largă arcada joasă.

Bolta naosului este cea obişnuită tuturor edificiilor bisericeşti construite în stil moldovenesc; pătratul celor patru arce mari care stau la baza cupolei este îngustat printr-un sistem de tot atâtea arce mai mici, aşezate însă în diagonală. Prin intermediul a patru pandantivi care se sprijină pe cele două sisteme suprapuse de arce, se înalţă turla bisericii având formă cilindrică în interior, dar octogonală în exterior.

 

În exterior, urme de pictură nu se mai văd

În exterior decoraţia faţadelor urmează în linii mari sistemul folosit de meşterii lui Ştefan cel Mare - cu piatră brută la soclu, cu piatră cioplită la colţurile zidului, cu contraforturi şi ancadramente la uşi şi ferestre, dar şi cu obişnuita împărţire în ocniţe şi firide împodobite cu elemente decorative de cărămidă smălţuită la turlă.

Bisericaa fost împodobită cu fresce atât în interior, cât şi în exterior, executate imediat după zidire (1537 - 1538).

În exterior urme de pictură nu se mai văd, excepţie făcând faţada sudică a bisericii (fragmentele din Asediul Constantinopolului, Imnul Acatist şi Arborele lui Iesei).

Din punct de vedere al conţinutului de idei şi al programului iconografic, pictura interioară de la Sfântul Dumitru continuă, în linii mari, tradiţia anterioară fiind asemănătoare cu pictura de la Sf. Ioan cel Nou - Suceava, cu deosebirea că aceasta din urma este mult mai bine conservată. În anul 1988 s-a întocmit un deviz de consolidare şi restaurare a turlei şi acoperişului.

 

Pictura bisericii

Pictura bisericii păstrează iconografia tradiţională din sec. al XV-lea. În interior se păstrează pictura originală - acoperită pe alocuri (calota turlei, conca altarului, glaful ferestrei din altar şi luneta portalului) cu un al doilea strat de pictură din sec. al XIX-lea. Din cauză că picturile murale au fost înnegrite şi deteriorate - cu greu putându-se desluşi personaje sau scene fără a se urmări întreg ansamblul, în anul 1997 s-a întocmit un deviz de restaurare de către Prof. Nicolae Sava din Bucureşti - pictor restaurator şi s-a trecut la executarea lucrărilor datorită dărniciei credincioşilor, dar mai ales a unui mare român şi creştin ortodox din America - dr. Michael Ronette, fiul vrednicului de pomenire preot Mircea Rahmistriuc.

Restaurarea a fost finalizată în 2004, iar biserica a fost resfinţită la data de 20 iunie a aceluiaşi an de către ÎPS Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, ÎPS Teodosie al Tomisului şi PS Ioachim, Episcop Vicar al Episcopiei Romanului, preoţi slujitori fiind Pr. Nicolai Horga - parohul bisericii, Pr. Prof. Aristarch Cojocar şi Preot Mihai Iulian Florea, sprijiniţi de Consiliul şi Comitetul Parohial.

(Datele ne-au fost furnizate de preotul paroh Nicolai Horga)

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Lucrările la acoperişul şi şarpanta Bisericii „Sf. Dumitru”, aproape de final.
 Vizualizări articol: 1058 | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 5.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
 | Nota curentă: 5.0 din 6 voturi
Lucrările la acoperişul şi şarpanta Bisericii „Sf. Dumitru”, aproape de final5.056

Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



RE-PAIR
Directia Generala Anticoruptie
Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ultima oră: local

Alte articole

Ştiri video

Ultima oră: naţional - internaţional

Alte articole

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei