„Mlaștina călduță a birocrației”
„Există unii funcționari adînc împotmoliți în mlaștina călduță a birocrației, care și-au alcătuit o veritabilă artă din «pasarea» sistematică a propriilor lor obligații de serviciu. Asemenea indivizi și-au stabilit și proporții: pe cît posibil să rezolve doar 50 la sută din hîrtiile și problemele ce le sînt adresate nemijlocit. Pe celelalte le «pasează» colegilor ori instituțiilor similare cu «n-avem așa ceva», «nu e de competența noastră», «adresați-vă la ușa X», «nu ne ocupăm», etc. și așa oamenii, sau inofensiva hîrtie intrată pe mîna birocratului comod, umblă pe drumuri fără nici un rezultat, mult și bine”.
„Zori Noi”, Anul XXIV, nr. 6868, Suceava, Vineri 16 ianuarie 1970.
„Cultura română”
„În ceea ce o privește, cultura română a fost obligată să traverseze întregul deșert spiritual al îndelungatei epoci din care abia am ieșit. Constrînsă la existență ascunsă, oricum marginalizată, dramatică și convulsivă, întinsă pe o jumătate de secol de suspendare a istoriei reale, ea s-a confruntat mereu cu o realitate falsă, contrafăcută. Valorile și structurile ei vitale au respirat un aer viciat, intoxicat de emanațiile neadevărului acestei realități mincinoase, de eprubetă sau de laborator. Și nu mai încape nici o îndoială că talentul singur n-a fost un zid destul de puternic în fața asediului minciunii, deformărilor, procustizării de lungă durată. Șubrezenia morală a ruinat destule talente reale împinse, pe nesimțite, în cercul unui lamentabil eșec. Este cauza ascunsă pentru care și cărți considerate îndrăznețe sau chiar contestatare au servit în realitate regimului opresiv. Prin parțialitate sau omisiune. S-au străduit, uneori cu talent, să dea chip neantului, în fibra lor minciuna s-a amestecat cu adevărul, indisociabil”.
„Adevărul” (cotidian independent), Anul I, Nr. 20, Joi 18 ianuarie 1990.