STRAJA (I). Cătun, cu rol de strajă, al Vicovului de Sus, sat atestat documentar în 23 mai 1436, satul Straja își împletește istoria cu Vicovu de Sus, prima menționare a unor săteni din Straja făcându-se în 18 iunie 1767, când egumenul Putnei se plângea lui Grigore Callimah Vodă împotriva vecinilor din Frătăuți, Gicove și Straja, „care nu s-au obișnuit a trăi în vatra satului, unde este săliște și biserică, ce trăesc împrăștiați pe acele moșii, aducând cu bucatele lor stricăciune și pagubă mănăstirii”.
Recensământul lui Rumeanțev[1], din 1772-1773, înregistrează la Straja, în Ocolul Vicovilor, fără alte precizări, „40 – toată suma caselor”, însemnând „13 liuzi ai ofițerului ce șade acolo și care proviant de la Piatra” primește, 1 țigan și 26 birnici.
În 1774, Straja avea 45 de familii de iobagi mănăstirești, în 1775, 1 popă și 38 familii de iobagi mănăstirești,iar în 1784, 80 familii.
În 11 iunie 1778, Constantin Cărcul, vătaf de Straja, Vasile și Gligoraș Juravle, care au fost de față la hotărnicirea părților lui Vasile Zub de pe muntele Lucina, dădeau mărturie egumenului Ioasaf cum că mănăstirii Putna nu i s-a dat a treia parte din munte, care i s-ar fi cuvenit.
În 16 iunie 1784, mănăstirea Putna arenda satele Straja și Vicovu de Sus unor lipoveni.
Biserica Nașterii Maicii Domnului din Straja a fost construită în anii 1867-1870, pe locul unei bisericuțe din 1786, care avea, în 1843, 1.453 enoriași, preot administrator fiind Vasilie Bunciac. În 1876, biserica avea 2.129 enoriași, paroh fiind Dimitrie Onciul. În 1907, paroh era cărturarul Dimitrie Dan, născut în 1856 la Suceava, preot din 1880, paroh din 1890, preot cooperator fiind George Cosmovici, născut în 1873, preot din 1904, iar cantor, din 1894, Andrei Cantemir, născut în 1847.
Din 1860, funcționa în Straja o școală cu 6 clase[2].
O colectă pentru Internatul de studenți din Cernăuți, făcută, în mai 1896, de „ dl paroch Dimitrie Dan, din Straja”, menționează următoarele nume de localnici: primar Ioan Chira, Ilie Ursulian, Marina a Ilie Ursulian, cantor bisericesc Ioan Ursachi, învățător superior Nichifor Bocance, secretar comunal Alexander Dașchevici, cantor Andrei Cantemir, asistent silvic Franz Bittner, juratul Ioan Popescul, Mihai Tomiac, Georgi Cotoz, Dimitrie Popescul, Istrati Juravle, Nichifor Romaniuc, Nicolai Popescul alui Dimitrie, învățătoarele Magdalena Vasilovici și Glicheria Vasilovici, Dumitru Cîrciul, Iacob Păduche, Chireac Cotos, Ioan Păduche, Teodor Juravle, Vasile Popescul, Ilie Păsăilă, Alexandru Popescul, Vasile Chira, Petru Cotoz, Vasile Buta, Georgi Păsăilă, Dimitrie Popescul, Teodor Chira, Andrei Coca, Gavril Juravle, Constantin Popescul, Vasile Bodnariu, Miron Chira, Simion Tarnoviețchi, Iacob Cîrciu, Pavel Popescu, Elena Pătrăucean a lui Ioan, George Chira alui Ioan, Ioan Pitic, Teodor Popescul, Vasile Ursulean, George Ursulian, Mihai Cotos, polițaiul Pamfil Cotoz, Ioan Popescul, Teodor Cotoz, Pavel Petreucean, Georgi Pasailă, Teodor Hasna, Constantin Chira, Ilie Petreucean, Cosma Cotos, Dimitrie Buraciuc, Gavril Popescu, Ioan Stirban, Nistor Popescu, Vasile Pătrăucean, Petru Paduchie, Maria Popescul, Safta Pintescu, Marina Cotos, Safta Pitei, Paraschiva Pasailă, Catrina Cotoz, Maria și Toader Juravle, Dimitrie Ursaciuc Alui George, Achilina Bodnar alui Costan, Terentie BODNAR, Alexandru Pintescu, George Pintescu, Maria Popescul, Elisaveta Juravle, Ilie Popescu, Maria Cotoz, Constantin Juravle, Ioan Bres, Maria Hanțar, Nicolai Stirban, Ana Popescu, Maria Hasna, Rachila Bein, Irina Bein, Maria Gleșca, Elena Cotos, Maria Popescu, Ioan Hanzar, Dimitrie Calance și Tanase Calance[3].
Banca populară raiffeisiană din Straja a fost înființată în 1 noiembrie 1902, sub direcțiunea cărturarului Dimitrie Dan, cu Constantin Popescu președinte și Nicolai Bocance vistiernic.
[1] ACAD. ȘT. RSS MOLD., Moldovaîn epoca feudalismului, VII, I, Chișinău 1975, p. 339
[2] SCHEMATISMUS DER BUKOWINAER, Czernowitz, 1843 p. 40, 1876 p. 62, 1907 p. 170
[3] GAZETA BUCOVINEI, Nr. 48/1896, p. 3