Fără doar și poate subiectul cel mai „fierbinte” din această perioadă îl reprezintă proiectul pe care actuala putere îl propune pentru reîmpărțirea teritorială a României. Proiectul pe care guvernanții îl propun presupune trecerea de la 41 de județe la opt. Potrivit acestei formule, Suceava va face parte din județul care ar urma să includă actualele județe din Regiunea de Nord-Est, alături de Iași, Botoșani, Neamț, Bacău și Vaslui. De precizat că deși capitala acestui nou județ a fost anunțată a fi la Iași, Suceava are toate șansele să dea viitorul candidat al PD-L pentru președinția noii unități teritoriale. De altfel, liderul PD-L Suceava, Gheorghe Flutur, a anunțat recent că nu va avea nici o reținere în a candida pentru președinția noului județ din care va face parte și Suceava.
Lupta pentru șefia viitoarei structuri se va da în mod clar între PD-L și PSD, democrat-liberalii având avantajul că dețin în momentul de față președinția Consiliilor Județene din Suceava, Neamț și Botoșani, un sprijin putând veni și din partea șefului administrației județene din Iași, Constantin Simirad.
În alegerea viitorilor candidați pentru președinția noului județ va conta în mod sigur notorietatea celor se vor confrunta în alegeri. Atât PD-L, cât și USL vor avea de ales un candidat care pe lângă susținerea de care va beneficia din partea primarilor și a organizațiilor locale de partid, va trebui să atragă voturi și prin notorietatea pe care o are la nivelul întregii regiuni.
În desemnarea viitorilor candidați un rol important îl va avea notorietatea acestora la nivelul regiunii
Din acest punct de vedere, liderul PD-L Suceava, Gheorghe Flutur, pare să fie în avantaj, atât prin funcția pe care o deține la nivel național în PD-L, cea de prim-vicepreședinte, cât și faptul că este coordonatorul organizațiilor acestui partid din zona Moldovei. Un alt avantaj ar fi și acela că în ultimii trei ani, Gheorghe Flutur a deținut și președinția Consiliului Regional de Dezvoltare Nord-Est. În nominalizarea sa ca viitor candidat pentru președinția noului județ, Flutur se poate baza pe susținerea organizațiilor PD-L din Suceava, Botoșani, acolo unde lider este Cătălin Flutur, Neamț (liderul județean Gheorghe Ștefan fiind unul dintre apropiații lui Flutur), Bacău, Vaslui și Iași. De altfel, liderul PD-L Iași, Mihaela Popa, a anunțat la sfârșitul săptămânii trecute că Flutur ar putea fi candidatul democrat-liberalilor pentru șefia viitorului județ din Nordul Moldovei, deoarece acesta „stă cel mai bine la nivelul partidului”. Luând în considerare aceste aspecte, social-democrații, alături de liberali, sunt obligați să identifice un viitor candidat care să aibă notorietate în toate județele Moldovei. Însă în condițiile actuale, liderul PD-L Suceava poate fi un potențial președinte al viitorului județ din Nordul Moldovei.
Dezvoltarea regională a noului județ ar putea să aducă modernizarea Aeroportului „Ștefan cel Mare”
Pe de altă parte, trebuie spus că deși potrivit proiectului de împărțire teritorială a României capitala viitorului județ din Regiunea de Nord-Est va fi la Iași, zona Sucevei ar putea să beneficieze de o serie de avantaje. Un nou județ ar însemna și promovarea unor proiecte care să asigure dezvoltarea regională a viitoarei unități administrative. Astfel, cu Iașiul desemnat capitală, Suceava ar avea șanse să primească finanțare pentru modernizarea Aeroportului „Ștefan cel Mare”, proiect depus deja de administrația județului Suceava. Un alt proiect viabil prezentat de actuala administrație, care ar putea fi realizat într-o nouă împărțire teritorială, este construcția unei autostrăzi care să lege Nordul de Sudul României, care va trece și prin actualul județ Suceava. Construcția unei autostrăzi în această zonă ar însemna de asemenea și dezvoltarea unor noi investiții, ținând cont de faptul că Suceava beneficiază și de avantajul că este județ de graniță cu Ucraina, având deja câțiva mari investitori care în ultimii ani au dezvoltat afaceri importante.
Trebuie precizat că un nou județ organizat pe actuala structură a Regiunii Nord-Est ar putea beneficia de fonduri europene suplimentare. În condițiile în care actuala Regiune de Nord-Est este considerată a fi cea mai săracă din România, o nouă administrație care va deservi întreaga regiune poate stabili nevoile pe principiul coeziunii economice și sociale, care presupune că zonele sărace pot beneficia de fonduri suplimentare. Nu în ultimul rând, într-o nouă formă de organizare administrativă, Suceava poate beneficia și din punct de vedere turistic, în condițiile în care Bucovina poate fi promovată în cadrul unui proiect unitar, care să conțină elemente din toată zona Moldovei.