Șefa Inspectoratului Școlar Suceava, prof. Gabriela Mihai, a verificat personal greutatea ghiozdanelor mai multor elevi din ciclul primar și gimnazial în cadrul unei acțiuni inițiate vineri dimineață, la Școala Gimnazială ”Ion Creangă” din cartierul Obcini.
La prima oră a dimineții, însoțită de un kinetoterapeut și de două studente de la Kinetoterapie, inspectorul școlar general a cerut permisiunea mai multor elevi să le cântărească ghiozdanele înainte de începerea cursurilor.
Concluziile au fost oarecum previzibile. Pline de manuale, culegeri, caiete speciale, acuarele, uneori o gustare și o sticlă de apă, ghiozdanele celor mai mulți dintre elevi sunt ”pietre de moară” pe care aceștia le cară zi de zi.
Cel mai greu ghiozdan verificat de Gabriela Mihai, vineri dimineață, cântărea nici mai mult nici mai puțin de 11,02 kilograme, acesta aparținând unei fetițe din clasa a IV-a. „Patru manuale, cinci caiete, mâncare, apă, caiete auxiliare” trag de umerii micuței, aceasta recunoscând că ”uneori mă doare spatele”.
Un alt ghiozdan ”cu greutate”, de 9,28 kilograme, îi aparține unei eleve ceva mai mari, cei drept, din clasa a VIII-a. Cu toate acestea, valoarea arătată de cântar se traduce prin probleme de sănătate, postură incorectă, deformări serioase ale coloanei.
Alexia, clasa a IV-a, a venit la școală cu un ghiozdan de 8,68 kg, Sofia, din clasa a III-a, căra de la prima oră un ghiozdan de 7 kilograme, iar David, din clasa I, purta pe umeri peste 6,6 kilograme. Au fost și câteva situații în care greutatea genții pentru școală se cifra undeva în jurul a 3 kilograme, însă cele mai multe dintre ghiozdanele cântărite erau suficient de grele cât să-i cocoșeze pe școlari.
E adevărat că cei mai mulți dintre elevii pe care i-am văzut vineri dimineață, mai ales cei din clasele mici, au venit la școală însoțiți, fiind ajutați de părinți sau bunici.
Câțiva elevi au optat pentru ghiozdane de tip troler, nerecomandate pentru vârsta lor, potrivit celor menționate de kinetoterapeutul Daniel Irimia.
Părinții, profesorii și medicii școlari trebuie să urmărească această problemă
Referitor la acțiunea din teren, inspectorul școlar general Gabriela Mihai a menționat că vrea să transmită un mesaj atât colegilor săi din învățământ, cât și părinților, care trebuie să fie atenți la greutatea ghiozdanelor.
”Vreau să semnalăm copiilor și părinților acest aspect, al sănătății copilului, al greutății acesteia inutile pe care elevul o poartă. (…) Fac apel și către medicii școlari sau medicii de familie din comunități, să aibă o strânsă legătură cu școala și în cadrul întâlnirilor pe care le au să explice părinților și profesorilor despre pericolele unei asemenea greutăți în spatele copiilor”, a menționat aceasta.
Șefa IȘJ a mai recomandat părinților ca atunci când aleg ghiozdanul, să opteze pentru unul ușor „pentru că sunt ghiozdane în comerț care au chiar și trei kilograme goale. Sunt foarte aspectuoase, copiii și le doresc, dar sunt grele și pun în pericol sănătatea copiilor”.
Mihai a mai subliniat că va trimite și Ministerului Educației rezultatele analizei cu privire la acest subiect.
Ca o soluție pentru această problemă, prof. Cristina Rotaru, directorul adjunct al Școlii ”Ion Creangă”, a propus ca mai multe materiale (papucii pentru educație fizică sau materialele pentru desen) să fie păstrate la școală, în dulapuri.
„Într-adevăr uneori sunt grele ghiozdanele, dar nu atât din cauza manualelor. Mai pun și ei tot felul de alte lucruri, în loc să fie un penar au două, de exemplu. Vin cu jucării și este normal să se simtă la școală ca acasă, însă aceste jucării tot trag la greutatea ghiozdanului”, a menționat Rotaru.
”E ca și cum un adult ar trebui să care o greutate de 50 de kilograme”
La rândul său, kinetoterapeutul Daniel Irimia a arătat că un ghiozdan de 8 kilograme, de exemplu, are urmări „groaznice”, provocând dureri și o postură deficitară pe întreaga zi.
”E ca și cum un adult ar trebui să care o greutate de 50 de kilograme. Un copil deja aplecat de dimineața va sta cifozat și în bancă, și în afara cursurilor, el pleacă de dimineață într-o postură deficitară, viciată, cu umerii aplecați înspre înainte. Am făcut o analiză pe 2.000 de copii și am remarcat că circa 30-35% au o atitudine cifotică, mai ales în clasele primare, au poziții deficitare zi de zi. (…) Un rucsac ar trebui să aibă la clasa pregătitoare 600 de grame pentru fete și până la un kilogram pentru băieți, și să urce câte jumătate de kilogram până în clasa a IV-a, când pentru băieți ghiozdanul ar trebui să aibă maximum trei kilograme și la fete maximum două kilograme și jumătate”, a spus Irimia, care a menționat că, potrivit STAS-ului internațional, greutatea optimă trebuie să fie maximum 10% din greutatea elevului.
Daniel Irimia a explicat că în clasele primare, un copil își dezvoltă mult mai rapid structura osoasă decât cea musculară, iar o greutate prea mare poate să provoace creșterea curburii cifotice destul de rapid.
„E perioada în care un copil își modifică structura anatomică. În cazul unui ghiozdan greu, coloana vertebrală nu se dezvoltă corect, nu se fac curburile în mod corect. Avem la cabinet tineri din clasele V-VIII care deja vin cu scolioză sau cifoză din cauza posturii deficitare din clasele primare”, a mai spus specialistul.
Acesta a arătat că ghiozdanul trebuie fixat pe ambii umeri, baretele și spatele ghiozdanului trebuie să fie buretate, iar acesta se poartă în partea de sus a spatelui, aproape de ceafă, nu căzut către fesieri. De asemenea, obiectele mai grele se pun în partea din spate a ghiozdanului, lângă coloană, cât mai aproape de spate. Umerii trebuie ușor trași înapoi. Nu sunt recomandate ghiozdanele de tip troler sau purtarea ghiozdanului folosind o singură baretă.
Irimia a recomandat copiilor practicarea unui sport și fiecare oră de curs să înceapă cu cinci minute de gimnastică
