Peste 1.500 de urători și colindători au participat la ediția de anul acesta a Festivalului Internațional „Obiceiuri de Iarnă” din municipiul Suceava. Cea mai mare paradă a obiceiurilor de iarnă organizată în județ a pornit în jurul orei 11:00 din zona Stațiunii de Cercetări Agricole și s-a îndreptat, pe bulevardul principal al Sucevei, către Palatul Administrativ și esplanada Casei de Cultură. Pe întreg traseul, participanții la paradă au fost întâmpinați de mii de spectatori.
Ajunși în fața Palatului Administrativ, colindătorii și urătorii au fost întâmpinați de președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur, de primarul Sucevei, Ion Lungu, de vicepreședinții CJ, Gheorghe Niță și Viorel Seredenciuc, precum și de mai mulți consilieri județeni.
Parada obiceiurilor de iarnă a fost deschisă de un bătrân din Gura Humorului, care a venit cu un plug tras de boi, precum și de un grup de urători din mai multe localități ale județului, printre care Ostra, Comănești, Fundu Moldovei și Mălini. După ce și-au spus urăturile din moși strămoși, gospodarii le-au transmis tuturor celor prezenți „pentru toți românii vă transmitem «La mulți ani și multă sănătate!» La mulți ani, români! La mulți ani, Bucovina! La mulți ani, România!”.
Fără doar și poate, una dintre atracțiile paradei de anul acesta a fost „Malanca” lui Ștefan cel Mare de la Vicovu de Sus. Personaje precum Ștefan cel Mare, haiduci sau răzeși, toți călare pe cai, au impresionat publicul cu teatrul popular „Malanca lui Ștefan cel Mare”. După parada fiecărei cete de urători, aceștia au primit colaci din partea președintelui Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur, și a primarului Sucevei, Ion Lungu.
După acest moment, rând pe rând, prin fața oficialităților și a spectatorilor au trecut cetele de călușari, ursarii, împărații, caprele, militarii, irozii și arnăuții, costumele în care erau îmbrăcați participanții la paradă încântându-i pe toți cei prezenți la acest spectacol al obiceiurilor. Potrivit estimărilor, parada obiceiurilor de iarnă din municipiul Suceava a fost urmărită de peste 10.000 de spectatori, cel mai mare număr din toate edițiile organizate până în prezent.
Flutur: Bucovina a devenit imaginea celei mai autentice zone din România din punctul de vedere al obiceiurilor
Președintele Consiliului Județean Suceava i-a salutat pe toți cei prezenți la parada obiceiurilor, colindători, urători și spectatori, apreciind faptul că la ediția de anul acesta s-a înregistrat cea mai mare participare. Gheorghe Flutur și-a exprimat bucuria că la parada obiceiurilor de iarnă au participat un număr mare de suceveni, dar și foarte mulți turiști cazați la pensiunile și hotelurile din județ. El consideră că Festivalul „Obiceiurilor de Iarnă” din Suceava a devenit deja un punct de atracție pentru toți cei care vizitează județul Suceava în perioada sărbătorilor de iarnă.
Mai mult, președintele CJ Suceava a subliniat că „fără doar și poate obiceiurile de iarnă rămân un punct forte, care ne diferențiază de celelalte zone ale țării, prin diversitatea și originalitatea lor. Bucovina, prin astfel de manifestări, devine capitala autenticului din România. Și să-mi fie iertată lipsa de modestie, dar eu cred că în momentul de față Bucovina oferă imaginea celei mai autentice zone din România din punct de vedere al tradițiilor și obiceiurilor”.
De precizat că Festivalul Internațional „Obiceiuri de Iarnă” a fost organizat de Consiliul Județean Suceava, în colaborare cu Centrul Cultural Bucovina.
Mii de oameni au urmărit spectacolul de obiceiuri de iarnă din centrul Sucevei
După paradă, cetele de urători și colindători au urcat, rând pe rând, pe scena amplasată pe esplanada Casei de Cultură din Suceava, spectacolul ținând până târziu în noapte. La spectacolul maraton de obiceiuri de iarnă au participat peste 30 de cete de urători, printre care urătorii din Moara și Dolhasca, Cerbul de la Scobinți, din județul Iași, Alaiul de la Mileanca, din Ucraina, Ceata de la Boroaia, Capra de la Mălini, Capra de la Ostra, Capra de la Vama, Cerbul de la Corlata, Irozii de la Sf. Ilie, Împărații de la Bosanci, Bungherii de la Vama, Irozii de la Stroiești, Arnăuții de la Drăgușeni, Căiuți de la Hănțești, Căiuți de la Zvoriștea, Căiuți de la Botoșana, Urșii de la Ostra, Urșii de la Udești, Urșii de la Vadu Moldovei, Urșii de la Preutești, Caprele de la Fundu Moldovei, Caprele și Urșii de la Bilca, Urșii de la Volovăț, Urșii de la Giurgești, Caprele de la Mălini, Căiuții de la Calafindești, Caprele și Urșii de la Comănești și Țurca de la Moara.
