Printează articolul
Trimite e-mail
Preşedintele Autorităţii Naţionale de Management al Calităţii în Sănătate, instituţia responsabilă cu acreditarea unităţilor medicale, dr. Vasile Cepoi, a avut, ieri, ocazia să vadă cum arăta Spitalul de Urgenţă „Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava înainte de procesul de modernizare demarat în anul 2009. Un film scurt, de câteva minute, a fost prezentat în deschiderea lucrărilor Conferinţei Naţionale a Societăţii de Neuroradiologie şi Radiologie Intervenţională din România, care a avut loc la spital.
Managerul instituţiei medicale, Vasile Rîmbu, a declarat că scopul prezentării imaginilor este „nu de a ne lăuda”, ci de a demonstra efectul benefic al descentralizării în sistemul sanitar şi a arăta că, atunci când există voinţă, spitalele judeţene pot ajunge la acelaşi nivel cu spitalele clinice. „Noi ne străduim să urcăm spre standardele pe care le impune Autoritatea Naţională de Management al Calităţii în Sănătate. Vrem să ne apropiem cât mai mult de performanţa spitalelor clinice şi universitare şi să eliminăm hegemonia acestora”, a declarat Rîmbu.
Reprezentantul autorităţii tutelare a spitalului, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, cel care a rostit şi mesajul de bun venit participanţilor la conferinţă, a subliniat că pentru Suceava „descentralizarea este o poveste de succes” şi a militat pentru continuarea procesului prin transferul coordonării activităţii medicale la nivel judeţean. El a trecut în revistă câteva din realizările de marcă ale Spitalului de Urgenţă din ultimii ani, inclusiv „internaţionalizarea actului medical”, atât prin parteneriate cu spitale europene şi doctori de renume, cât şi prin creşterea adresabilităţii către pacienţi din străinătate, în special din zona Cernăuţi. ”Ar trebui un acord între state, între ministerele sănătăţii din România şi Ucraina, pentru că sunt foarte multe solicitări către noi de la Cernăuţi, mai ales pentru copii”, a spus Flutur.
Dr. Vasile Cepoi: „Determinarea de a face lucrurile aşa cum trebuie se vede la spitalul din Suceava”
La rândul său, preşedintele Vasile Cepoi a spus că „determinarea de a face lucrurile aşa cum trebuie se vede la spitalul din Suceava”, un spital „care a ars etapele” pentru a ajunge la standardele impuse. Dr. Cepoi a mai spus că, după ce a văzut nivelul la care a ajuns acum Spitalul de Urgenţă din Suceava, consideră că „aici se pot constitui centre de referinţă pentru mai multe specialităţi”.
Făcând referire la filmul prezentat, preşedintele ANMCS a remarcat progresul accelerat al spitalului din ultimii ani, atât în domeniul infrastructurii, cât şi din punct de vedere al serviciilor medicale oferite pacienţilor.
Din imaginile prezentate s-a văzut cum arătau în urmă cu mai puţin de 10 ani pavilioanele Spitalului Vechi, construite în anii 1893-1895, şi clădirea principală, dată în folosinţă la 1 noiembrie 1966.
Clădirile cu tencuiala căzută, cu instalaţii sanitare vechi şi igrasie nu arătau, în nici un caz, ca secţii ale unei instituţii spitaliceşti. Izolaţia imobilelor era atât de distrusă încât la fiecare ploaie infirmierele trebuiau să aibă grijă să pună lighene pe casa scărilor şi prin saloane, ca să nu ajungă apa până la parter. Ferestrele şi uşile nu se închideau cum trebuie, băile erau puţine şi insalubre, iar la subsol şobolanii erau ca acasă.
Saloanele, sălile de operaţie cu faianţa şi gresia din 1966, lifturile ruginite, mobilierul şi aparatura medicală învechite sau second-hand făceau din această unitate medicală un loc în care în nici un caz nu se putea spune că lucrezi cu plăcere sau că eşti satisfăcut, ca pacient.
Până în 2009, fondurile abia ajungeau pentru hrana bolnavilor şi pentru medicamente şi spitalul s-a confruntat nu o dată cu lipsa unor medicamente şi materiale sanitare de primă necesitate, precum adrenalină, spirt, leucoplast sau aţă chirurgicală. Pacienţii primeau hrană fără carne de trei ori pe săptămână, pentru economie. Abia în 2009 au început în forţă investiţiile în reabilitarea şi modernizarea întregului spital, care acum arată ca un spital european.
