Printează articolul
Trimite e-mail
Ca în fiecare an, în duminica cea mai apropiată Adormirii Maicii Domnului, sute de pelerini armeni şi credincioşi de pretutindeni au venit la Mănăstirea Hagigadar de lângă Suceava, pentru a se închina la Sfântul Altar şi a sărbători hramul bisericii. Bucuria celor care au urcat colina celebrei Biserici a Dorinţelor a fost cu atât mai mare, cu cât în sfântul lăcaş de cult a fost adusă o raclă cu părticele din Moaştele Sfântului Ioan Botezătorul şi ei au primit binecuvântarea PS Episcop Datev Hagopian, Întâistătătorul Bisericii Armene din România. Cei care au stat la masa pregătită pentru hram au fost întâmpinaţi cu vestita supă cu urechiuşe, o tradiţie culinară armeană de sute de ani.
Pelerini armeni din întreaga ţară şi numeroşi credincioşi de alte etnii
La Hagigadar vin în fiecare an, cu prilejul Praznicului Adormirii Maicii Domnului, pelerini armeni din întreaga ţară şi din străinătate, cărora li se adaugă numeroşi credincioşi de alte etnii, care vin să se roage pentru sănătate şi pentru împlinirea dorinţelor. Cei care vin de departe participă cu o seară înainte, la sediul casei parohiale de la Biserica Sfânta Cruce, la prepararea urechiuşelor din aluat şi carne tocată de vită, care vor fi servite în ziua hramului în cunoscuta supă de urechiuşe, în spaţiul amenajat oaspeţilor de la Hagigadar.
La prepararea lor s-au alăturat şi în acest an credincioşi armeni veniţi din întreaga ţară, iar Muza Haciaturian ne-a povestit: ”Venim din Bucureşti, bunicul meu a fost preot la Botoşani, iar tata, care se numea Baruir Arachelian, conducea cândva corul armenilor din Bucureşti la procesiuni. Venea în fiecare an la Hagigadar şi de fiecare dată cumpărau bucatele şi pregăteau carnea pentru masa de hram de la biserică. Noi venim de un timp în fiecare an la Hagigadar, adunăm armenii cu autocarul de peste tot, din Galaţi, Bacău, Roman şi chiar din America. Participăm de fiecare dată la modelarea urechiuşelor, ne punem dorinţe în principal pentru copii şi e foarte plăcut, ne întâlnim şi depănăm amintiri împreună. Am aprins astăzi lumânări la Biserica Dorinţelor şi am simţit acea linişte ce o degajă, gândindu-ne cum au ales locul pentru a construi biserica”.
”Vin în fiecare an, am cred că peste 40 de ani de când vin la Hagigadar. De câte ori vin aici parcă mă întorc altfel acasă, cu inima mai tânără. Fac urechiuşe de fiecare dată, îmi pun dorinţe şi mănânc aganciabur (supa cu urechiuşe în limba armeană)”, a vrut să ne transmită Zăvart Boranian, o doamnă plină de viaţă din Constanţa.
La Sfânta Liturghie biserica a devenit neîncăpătoare
Episcopul Datev Hagopian a fost întâmpinat dimineaţă de preoţii armeni la baza dealului pe care s-au adunat credincioşii pentru a primi binecuvântarea înaltului ierarh şi a atinge Sfintele Moaşte. Membrii comunităţii armene din Suceava şi pelerinii armeni veniţi din toate colţurile ţării, dar şi de peste hotare, precum şi alţi credincioşi au umplut curtea mănăstirii, în biserică reuşind să intre doar o mică parte dintre cei care au venit la marele praznic.
Episcopul Datev Hagopian i-a binecuvântat pe credincioşi până la intrarea în biserică unde, împreună cu preoţii Eparhiei, a oficiat Sfânta Liturghie în limba armeană, urmată de sfinţirea strugurilor, un ritual specific al Bisericii Armene. De mai bine de un secol şi jumătate, credincioşii armeni vin în pelerinaj la Hagigadar, pe care o consideră Biserica Împlinirii Dorinţelor. Sfântul lăcaş a sărbătorit în anul 2012 o jumătate de mileniu de la târnosire şi a devenit loc de pelerinaj după ce s-a răspândit vestea că cei care vin să se roage pentru îndeplinirea unei dorinţe şi urcă în genunchi dealul pe care se află mănăstirea au parte de împlinire.
Colina mănăstirii a fost urcată şi în acest an în genunchi, mai ales de femei, care după intrarea pe poarta mănăstirii au înconjurat în genunchi biserica de trei ori şi s-au rugat în cele patru colţuri ale clădirii. După oficierea slujbei pelerinii au fost aşteptaţi cu supă de urechiuşe şi pilaf cu carne de vită, bucate care au fost pregătite şi sfinţite în ajunul praznicului.
