Printează articolul
Trimite e-mail
Portretul şcolii de la sat în România anului 2017 nu este unul încurajator, aşa cum arată mai multe rapoarte întocmite de oficiali de la Bucureşti, din cadrul Ministerului Educaţiei sau Agenţiei pentru Asigurarea Calităţii.
Astfel, nu de puţine ori şi pe bună dreptate şcoala de la sat a fost privită ca o Cenuşăreasă a învăţământului românesc, undeva la periferia educaţiei, unde condiţiile nu sunt pe măsura aşteptărilor şi nici rezultatele.
Există însă şi excepţii de la regulă, iar multe unităţi din rural se pot măsura în multe privinţe cu şcolile de la oraş.
De exemplu, elevii de la Fântâna Mare vor avea parte de condiţii şi confort ca la oraş, după ce şcoala gimnazială din comună va beneficia de o investiţie consistentă, de peste 422.000 de euro (1.900.000 de lei).
Lucrările de modernizare, reabilitare şi extindere au început în primăvara acestui an şi, potrivit proiectului, vor fi finalizate în aprilie 2019, prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală.
Clădirea şcolii a fost construită între anii 1956-1961, înainte de începerea lucrărilor fiind într-o stare proastă, impunându-se intervenţii urgente.
„Planşeul era din scânduri cu stuf, apoi s-a pus deasupra un strat de 15-20 de centimetri de pământ, existând pericolul să se prăbuşească. În 2002 s-a mai intervenit şi s-a schimbat acoperişul din ţiglă. De asemenea, toaletele erau în curte, duşumelele erau vechi şi deteriorate, iar condiţiile din sălile de curs nu erau propice. Trebuia intervenit, şcoala nu putea fi autorizată nici de DSP, nici nu putea primi autorizaţie de securitate la incendiu (PSI)”, a povestit primarul Vasile Mucileniţa.
Au mai rămas doar zidurile „la roşu”
Lucrările au început cu decopertarea completă a clădirii, pereţii au fost răzuiţi până la cărămidă, atât pe interior, cât şi pe exterior, podeaua a fost înlăturată, astfel că momentan aspectul clădirii este unul destul de rudimentar. Din vechea şcoală au rămas practic câţiva pereţi de cărămidă, ziduri „la roşu”, primul pas demarat de constructori fiind consolidarea fundaţiei, o etapă amplă şi importantă, după cum a menţionat inginerul Ilie Harabagiu.
Acesta a mai specificat că lucrările prevăzute în proiect sunt mai costisitoare decât reconstrucţia de la zero a întregii clădiri, însă pentru a putea accesa fondurile puse la dispoziţie de Ministerul Dezvoltării Regionale s-a optat pentru reabilitare şi modernizare.
Încăperile şi cele cinci săli de clasă vor fi refăcute în totalitate, iar clădirea va fi extinsă pentru a se putea construi toalete civilizate, cu duşuri, o cancelarie nouă şi o sală de depozitare pentru Programul „Laptele şi cornul”.
La mansardă vor fi amenajate o cameră de consiliere, biroul de contabilitate, arhiva şi biblioteca.
Instalaţia electrică şi tâmplăria vor fi refăcute în totalitate, fiind montată şi o centrală termică.
„Vom face şi racord la alimentarea cu apa potabilă şi la reţeaua de canalizare a comunei Fântâna Mare, care va fi finalizată până la darea în funcţiune a şcolii”, a mai menţionat primarul.
Cei peste 80 de copii vor merge la şcoala cealaltă până la finalizarea lucrărilor. Elevii vor învăţa în două schimburi
La şcoala gimnazială învaţă circa 85 de elevi, în perioada lucrărilor aceştia urmând să înveţe în celălalt corp al şcolii, corpul B, unde sunt elevii de la ciclul primar şi preşcolarii.
Pentru că sălile de clasă nu îi pot găzdui pe toţi dimineaţă, elevii de gimnaziu vor învăţa în schimbul doi.
„Corpul B este reabilitat, modern, are autorizaţie de funcţionare de la DSP şi este în proces de autorizare ISU”, a mai arătat Vasile Mucileniţa.
Acesta a mai subliniat că în comună mai funcţionează o grădiniţă la Cotu Băii, alte trei şcoli - Praxia, Spătăreşti, Cotu Băii - fiind desfiinţate din cauza numărului mic de elevi.
„Şcolile din judeţ necesită investiţii majore”
Diriginte de şantier pentru mai multe unităţi din judeţ, Laurenţiu Cheleneagră a menţionat că în cele mai multe dintre şcoli intervenţiile sunt mărunte şi superficiale, pe măsura bugetelor primite de la autorităţile locale, se fac doar reparaţii, mici „cârpeli”, care să amâne o eventuală reabilitare de amploare.
”Şcolile din judeţ sunt destul de stricate şi necesită investiţii importante, masive. Sunt clădiri vechi, cu plafoane de stuf, cu toalete exterioare, care nu sunt sigure pentru elevi şi profesori. Ceea ce se face la această şcoală e foarte rar, e un lucru bine făcut, pentru că de regulă şcolile doar se peticesc”, a precizat Cheleneagră.
