Credincioşi din toată ţara şi din străinătate s-au rugat la Mănăstirea armenească Hagigadar

Cunoscută şi ca „Biserica dorinţelor", Mănăstirea Hagigadar a adunat şi în acest an sute de pelerini armeni din întreaga ţară şi din străinătate, dar şi credincioşi de alte confesiuni, la sărbătorirea hramului bisericii de duminică, 13 august.

Mănăstirea Hagigadar a fost construită în urmă cu peste 500 de ani şi a devenit loc de pelerinaj întrucât s-a răspândit vestea că cei care vin să se roage pentru îndeplinirea unei dorinţe şi urcă în genunchi dealul pe care se află mănăstirea au parte de împlinire.

Unii dintre credincioşii prezenţi duminică au respectat întocmai tradiţia, urcând în genunchi dealul lăcaşului de cult, din loc în loc aprinzând lumânări şi punând câte o monedă, după care au înconjurat, tot în genunchi, biserica pentru ca dorinţele lor să se îndeplinească.

„E un prilej de a se întâlni, de a forma legături, de a forma o reţea creştină armeană europeană”

Procesiunea de la Mănăstirea Hagigadar a început înainte de ora 10.00, PS Episcop Datev Hagopian, Întâistătătorul Arhiepiscopiei Bisericii Armene din România, fiind întâmpinat de preoţii armeni, la poalele dealului mănăstirii, unde s-au adunat credincioşii pentru a primi binecuvântarea înaltului ierarh.

Imediat a urmat liturghia arhierească în limba armeană, oficiată de Înalt Preasfinţitul Episcop Datev Hagopian, alături de un sobor de preoţi.

Sfânta Liturghie a avut loc în incinta mănăstirii, pelerinii care au rămas afară rugându-se în curtea lăcaşului.

Despre manifestările care au loc în cea mai apropiată duminică de sărbătoarea Adormirea Maicii Domnului, Azad Mandalian, parohul Bisericii Armene din Suceava, a subliniat că ”tradiţia a rămas la fel ca acum sute de ani, respectiv urcarea dealului, începerea procesiunii, săvârşirea Sfintei Liturghii, urmate de agapa tradiţională în noua trapeză pe care am reuşit să o construim. În judeţul Suceava, în toată Europa, Zamca şi Hagigadar sunt singurele mănăstiri armene. Avem două mănăstiri, din păcate armenii s-au împuţinat, dar cei care au rămas menţin tradiţia şi obiceiurile”.

De partea cealaltă, prezent la liturghie, deputatul Varujan Pambuccian, liderul grupului minorităţilor naţionale, a arătat că „anul acesta e un an oarecum deosebit deoarece s-au adunat tineri armeni din întreaga Europă, au venit împreună cu întâistătătorii bisericilor armene din toată Europa, arhiepiscopi, episcopi. E un prilej de a se întâlni, de a forma legături, de a forma o reţea creştină armeană europeană, lucru care este de lăudat”.

„Totul stă în credinţă”

Credincioşii vin la Hagigadar cu convingerea că, aici, orice rugăciune îndreptată spre Dumnezeu este ascultată, iar dorinţele le sunt îndeplinite.

O locuitoare din zonă, creştin ortodoxă, ne-a mărturisit că „Aici venim de ani de zile şi ne rugăm. Nu contează că biserica e armenească sau românească. Un Iisus este”.

„Ne rugăm pentru copii. Ne-am realizat, toţi suntem bine. Nu contează biserica, noi trebuie să fim credincioşi, să nu verse nimeni o lacrimă din cauza noastră, să nu facem rău”, ne-a mai declarat o altă femeie.

Și credincioşi din ţară vin să se roage pentru îndeplinirea dorinţelor la Hagigadar.

„Vin pentru rugăciune, pentru realizarea unor dorinţe. Este al treilea an când vin. Totul stă în credinţă. Am auzit de această mănăstire de la comunitatea armeană din oraş”, ne-a mărturisit o credincioasă din Galaţi. 

De menţionat că în acest an la Hagigadar au fost prezenţi zeci de tineri armeni din 30 de ţări din Europa, Orientul apropiat şi nordul Africii, în toate zilele tradiţionalului pelerinaj de la Mănăstirea Hagigadar.

„Sunt pentru prima dată în România. Voiam să cunosc biserica de aici, cum se desfăşoară slujba. În Danemarca avem o biserică armenească, dar e departe şi nu ajungem atât de des”, a spus Maria, o tânără venită tocmai din Danemarca.