Frenezia sărbătorilor de iarnă a cuprins ieri întreg municipiul Suceava, care a găzduit un spectacol de dimensiuni impresionante – peste 1.500 de urători și colindători din întreg județul, dar și din regiunile Cernăuți și Crasna.
Festivalul internațional de datini și obiceiuri de Anul Nou „După datina străbună”, organizat de Consiliul Județean Suceava, s-a dovedit a fi nu doar o extraordinară mobilizare de forțe, ci și un spectacol fascinant, care a adunat mii de spectatori chiar din primele momente, de la debutul imensei parade a măștilor, care a început de la ora 11:00, pe traseul Stațiunea Agricolă – esplanada Casei de Cultură.
Frumusețea costumelor, spectacolul trupelor de urători, dansul și muzica ursarilor, călușarilor, pocniturile din bici și vuietul buciumelor au atras mii și mii de oameni pe parcursul întregii parade, până în centrul Sucevei, care a devenit neîncăpător pentru puzderia de lume adunată aici, care a urmărit cu mare interes urăturile adresate mai marilor județului și orașului, care i-au urmărit de pe treptele Palatului Administrativ.
Urătorii din Vicov, cu ale lor vorbe meșteșugite și cu tâlc, frumoasele cântece și dansuri ale oaspeților din Crasna, păstrători ai vechilor tradiții și meseriași în reprezentații de Malanca, au fermecat mulțimile.
Parada măștilor populare – „șarpele cu 3.000 de ochi” care a blocat principala arteră de circulație a Sucevei
În așteptarea impresionantului alai care a pornit din dreptul Stațiunii Agricole, sute de oameni s-au adunat în stradă, chiar și cu o jumătate de oră înainte de a începe, iar de cum s-au făcut auzite primele tobe, pocnituri din bici și glasul buciumelor, principala arteră de circulație a fost ocupată de spectatori de o parte și de alta a zonei carosabile.
Dacă pentru cei aflați în spatele paradei defilarea a fost o corvoadă, circulația fiind blocată timp de mai mult de o oră pe două benzi, pentru cei aflați în trafic pe celălalt sens de circulație aglomerația inerentă nu a fost deloc un motiv de supărare, atât șoferii, cât și pasagerii urmărind cu mult interes bandele de călușari, ursari, babe și moși, rudari și militari, spahii și plăieși ai lui Ștefan Voievod, care deschidea calea, călare pe un superb cal alb, precum vestitul Catalan.
Aproape fiecare dintre spectatori, atât cei de pe trotuare, cât și din mașini, chiar și cei aflați la volan, încerca să imortalizeze evenimentul pe telefoanele mobile sau pe tablete, încântați de costumațiile interesante, de spectacolul făcut de reprezentanții comunităților în care aceste datini și obiceiuri se păstrează de sute sau chiar mii de ani.
În plus, pe întreg traseul, mii de oameni au urmărit parada tradițiilor populare de Anul Nou din clădirile situate de o parte și de alta a arterei principale, în vreme ce o mulțime de oameni au așteptat sosirea urătorilor în Centru, acolo unde fiecare dintre participanți urma să demonstreze cu ce talente artistice se prezintă în fața publicului.
De sus, parada tradițiilor populare se vedea ca un imens șarpe, ce se unduia pe principala arteră de circulație a Sucevei, privind în jur, la mulțimea ce îl admira, cu cei peste 3.000 de ochi din care era alcătuit.
Spectacolul datinilor din toată Bucovina
Urătorii de la Vicovu de Sus au deschis șirul reprezentațiilor de ilustrare a tradițiilor populare de iarnă, încântând publicul adunat ciorchine în jurul Palatului Administrativ cu versurile lor șugubețe, sfătoase și umoristice în același timp.
Mai marii județului – adică președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur, prefectul Constantin Harasim, dar și primarul Sucevei, Ion Lungu, au avut parte de urături personalizate, iar grupurile de colindători/urători au fost răsplătite cu rumeni colaci și dulciuri.
Unul dintre cele mai captivante spectacole s-a dovedit a fi cel al reprezentanților regiunii Crasna (Ucraina), români în sânge și simțiri, adevărați păstrători ai obiceiurilor străvechi, care au cântat și au jucat de au înfiorat publicul spectator.
Mii de suceveni au urmărit dansul babelor și moșilor, al regilor și reginelor, dar mai ales cel al urșilor și ursarilor, impresionanți prin costumele grele, din baloți de paie, care cântăreau chiar și mai mult de 100 de kg.
Gheorghe Flutur și-a exprimat încântarea de a vedea reprezentate la acest eveniment tradițiile din regiunea istorică Bucovina, prin colaborarea cu regiunea Cernăuți, al cărui președinte, Ioan Muntean, i-a fost alături pe durata întregului spectacol.
„La mulți ani, sărbători fericite! La mulți ani, Ștefanilor de astăzi! Vă invit să urmăriți și Malanca celor de la Vicov, care au fost prezenți aici, călare – banda lui Ștefan cel Mare”, a spus Flutur, după reprezentațiile de pomină ale celor din Crasna, invitând lumea către scena de pe esplanada Casei de Cultură, unde, de la ora 13.00, a început un spectacol-maraton, Festivalul internațional de datini și obiceiuri de Anul Nou „După datina străbună”.
Pe rând, sub privirile a zeci de mii de oameni, veniți din întreg județul, dar și din alte părți, pentru a se înfrupta din această veritabilă festivitate a obiceiurilor tradiționale, de o complexitate unică în România, pe scenă s-au perindat, până târziu în noapte, Urătorii de la Humor, Jocul caprei de la Mălini, Irozii de la Șcheia, Jocul căiuților de la Hănțești, Jocul caprei de la Poiana Stampei, Cerbul de la Corlata, Malanca de la Ostra, Ceata de la Dolheștii Mici, Jocul căiuților de la Zvoriștea, Urșii de la Volovăț, Jocul caprei de la Dolhasca, Urșii de la Udești, Bungherii de la Vama, Banda lui Jianu de la Botești (Horodniceni), Malanca de la Stroiești, Căiuții de la Horodnic de Jos, Banda lui Harap, arnăuții de la Drăgușeni, Malanca de la Capu Codrului, Formația de căiuți de la Botoșani, Ceata de la Baia, Jocul căiuților de la Botoșana, Hurta (Împărații) de la Bosanci, Urșii de la Bogdănești, Ceata de la Fântânele, Partia de la Pârteștii de Jos, Căiuții de la Calafindești, Malanca de la Todirești, Malanca de la Ilișești, Urșii de la Preutești, Turca (Frumoșii) de la Moara, Malanca de la Bălăceana, dar și Caprele și urșii de la Vulturești.
Ștefan cel Mare și plăieșii săi călare
O prezență de acum obișnuită, dar la fel de apreciată a fost și anul acesta cea a personajului „Ștefan cel Mare”, cel mai mare român al tuturor timpurilor, conform voturilor exprimate din întreaga țară, în urmă cu câțiva ani.
Călare pe un armăsar alb ce amintește de celebrul Catalan, al domnitorului moldovean, dar care răspunde la numele de Jimmy, vicoveanul care îl reprezintă pe Ștefan cel Mare tocmai din 1989 a fost admirat de mii de spectatori, la fel ca și plăieșii săi, de asemeni călare, pe cai frumoși și mândri.
Aceștia au stat foarte mult prin mulțime, pe strada Nicolae Bălcescu, care a fost închisă circulației chiar de la primele ore ale dimineții, numărul foarte mare de spectatori, de ordinul zecilor de mii – pe durata întregii zile, demonstrând că măsura a fost una total justificată.
Festivalul internațional de datini și obiceiuri de Anul Nou face parte din proiectul „Crăciun în Bucovina” și se va încheia cu sărbătorile de iarnă pe stil vechi, evenimentele urmând să aibă loc în perioada 7-13 ianuarie 2017, în localitățile Cornu Luncii, Drăgușeni și Râșca.
