Aproximativ 20.000 de credincioși ortodocși au participat ieri la hramul Mănăstirii Putna și la slujba religioasă oficiată de sărbătoarea Adormirea Maicii Domnului. Credincioșii veniți din tot județul, dar și din toată țara și din străinătate au umplut până la refuz curtea mănăstirii, acolo unde au ascultat Sfânta Liturghie oficiată de un sobor de aproape 60 de preoți, în frunte cu Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, ÎPS Pimen, și Înalt Preasfințitul Părinte Meletie, Arhiepiscopul Cernăuțiului. Ceea ce a fost fără doar și poate de remarcat anul acesta, lucru evidențiat și de înalții ierarhi care au luat cuvântul, a fost numărul mare de pelerini care au venit la hramul mănăstiri îmbrăcați în costume populare, atât adulți, cât și copii.
Alături de credincioșii care au venit să se roage ieri la Putna au fost prezenți și președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur, primarul Sucevei, Ion Lungu, prefectul Constantin Harasim, primarul din Putna, Gheorghe Coroamă, și deputatul Constantin Galan. Aceștia au ajuns la Mănăstirea Putna la începutul slujbei și au asistat la Sfânta Liturghie în curtea mănăstirii, alături de ceilalți credincioși. Printre oamenii politici care au mai asistat ieri la slujba de la Mănăstirea Putna s-au numărat și președintele PSD Suceava, deputatul Ioan Stan, venit împreună cu mai mulți colegi din partid, printre care Cătălin Nechifor, Vasile Rusu sau Virginel Iordache.
ÎPS Pimen a vorbit despre rolul lui Ștefan cel Mare și Sfânt în susținerea culturii creștine
După Sfânta Liturghie, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților a vorbit despre însemnătatea sărbătorii Adormirea Maicii Domnului, despre rolul avut de Ștefan cel Mare și Sfânt în păstrarea credinței ortodoxe pe aceste meleaguri, dar și despre cuvintele frumoase pe care marele poet Mihai Eminescu le-a avut despre Mănăstirea Putna. Înaltul ierarh le-a spus credincioșilor că domnitorul Ștefan cel Mare purta tot timpul cu el trei icoane, cea a Maicii Domnului, a Mântuitorului și a Sf. Ioan Botezătorul. „Împreună cu el era tot timpul și duhovnicul său, și se rugau și posteau. Pentru că Sf. Ioan Botezătorul este simbolul înfrânării, iar Maica Domnului este simbolul rugăciunii, înainte de a merge la luptă Ștefan cel Mare postea și se ruga. Așa a trăit și a biruit Ștefan cel Mare și Sfânt, apărând dreapta credință și pământul strămoșesc”, a spus ÎPS Pimen.
Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților a ținut să evidențieze în cuvântul său rolul pe care domnitorul Ștefan cel Mare l-a avut în susținerea culturii și a artei. „A ajutat, a contribuit și a încurajat cultura și arta creștină. Iar arta creștină e ca o carte care ne învață viața de sfințenie, smerenia. Iar pe timpul lui Ștefan cel Mare, cultura creștină, literatura creștină au fost încurajate. Dar nu a încurajat numai cultura, ci și știința. Documentele spun că o delegație a Bisericii din Rusia mergea spre Roma pentru a lua de acolo, de la oamenii de știință, date despre calendar. În drumul lor, când s-au oprit la Putna, călugării de aici le-au spus că de ce să mai bată atâta drum, când ei aveau Pascalia, pe care o puteau folosi pentru calendar. Deci, iată, la Putna era o carte de știință, de astronomie, și asta datorită domnitorului Ștefan cel Mare”, a mai afirmat ÎPS Pimen, care a mai adăugat că marele domnitor a fost un om care a știut să conducă țara, să fie înțelept, chiar și cu dușmanii, și care a păstrat independența țării și curățenia credinței strămoșești.
Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților le-a vorbit credincioșilor și despre marele poet Mihai Eminescu, cel care a spus că Biserica este „mama poporului nostru românesc”, iar despre Mănăstirea Putna că este „Ierusalimul neamului nostru românesc”. ÎPS Pimen a mai spus că în afară de Mănăstirea Putna, nicăieri în altă parte nu se împletesc mai bine dragostea de Dumnezeu și de țară.
Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților i-a îndemnat pe părinți să-i învețe de mici pe copii credința ortodoxă
Pe de altă parte, înaltul ierarh a ținut să sublinieze faptul că Mănăstirea Putna are un patrimoniu cultural cum nu mai există în nici un muzeu, turiștii putând să admire opere de artă de o valoare unică în lume.
„În timpul regimului comunist tinerii veneau aici, la Putna, pentru mormântul lui Ștefan cel Mare și pentru icoane. Și aici se luminau sufletește și își păstrau credința. Aici vedeau adevărata credință”, a spus ÎPS Pimen.
În cuvântul său, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților a ținut să afirme că în zilele noastre, când sunt mai puține opreliști decât în perioada comunistă, iar tinerii ar putea să vină în număr mult mai mare la Mănăstirea Putna, acest lucru nu se întâmplă. „Din păcate sunt mai puțini, pentru că sunt bombardați cu fel de fel de imagini și alte lucruri. Însă credința nu va pieri, pentru că părinții îi învață de mici pe copii ce este credința”, a precizat ÎPS Pimen, el îndemnându-i pe părinți să-și crească și să-și educe copiii de mici în dreapta credință ortodoxă.
La finalul slujbei, starețul mănăstirii, Melchisedec Velnic, a ținut să mulțumească înalților ierarhi prezenți, cât și tuturor preoților veniți din întreg județul și din județele învecinate pentru a oficia Sfânta Liturghie de sărbătoarea Adormirea Maicii Domnului.
„Mă rog pentru liniștea Putnei, să rămână inima țării în continuare”
Cu smerenie și inimă curată, pelerinii veniți din județ sau din cele mai îndepărtate colțuri ale țării au spus că de fiecare dată când ajung la Putna de sărbătoarea Adormirea Maicii Domnului se roagă pentru sănătate, pentru familie, dar și pentru mănăstire. „În fiecare an venim din Vicovu de Jos să ne rugăm să ne ajute Maica Domnului să fim sănătoși și să crească copiii cuminți și credincioși”, ne-a spus Ionela Carcea, venită ieri la hramul Mănăstirii Putna împreună cu familia, copiii fiind și ei îmbrăcați în frumoase costume populare, confecționate de bunica lor.
O bătrână de 69 de ani, tot din zona Vicov, Silvia Mutrescu, ne-a spus că vine la Putna de Adormirea Maicii Domnului de când se știe, tradiție cu care i-a învățat și pe copiii ei. „Venim pentru binele nostru, să ne rugăm pentru sănătate, pentru copii și pentru cele mai bune. Am 69 de ani și vin aici de când mă știu. Iar acum și copiii mei și nepoții mei vin împreună cu mine”, ne-a declarat bătrâna.
Venit tocmai din comuna Gottlob, de lângă Timișoara, Cristian Ghenz ne-a mărturisit că ajunge la hramul Mănăstirii Putna ori de câte ori are ocazia, pentru a se ruga pentru familie, pentru pacea lumii, „dar și pentru liniștea Putnei, să rămână inima țării în continuare”. „La Putna simt liniște și pace. Pentru mine aici simt că bate sufletul, trecutul României”, a mai spus Cristian Ghenz.
