Printează articolul
Trimite e-mail
Aproximativ 20.000 de credincioşi ortodocşi au participat ieri la hramul Mănăstirii Putna şi la slujba religioasă oficiată de sărbătoarea Adormirea Maicii Domnului. Credincioşii veniţi din tot judeţul, dar şi din toată ţara şi din străinătate au umplut până la refuz curtea mănăstirii, acolo unde au ascultat Sfânta Liturghie oficiată de un sobor de aproape 60 de preoţi, în frunte cu Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, ÎPS Pimen, şi Înalt Preasfinţitul Părinte Meletie, Arhiepiscopul Cernăuţiului. Ceea ce a fost fără doar şi poate de remarcat anul acesta, lucru evidenţiat şi de înalţii ierarhi care au luat cuvântul, a fost numărul mare de pelerini care au venit la hramul mănăstiri îmbrăcaţi în costume populare, atât adulţi, cât şi copii.
Alături de credincioşii care au venit să se roage ieri la Putna au fost prezenţi şi preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, primarul Sucevei, Ion Lungu, prefectul Constantin Harasim, primarul din Putna, Gheorghe Coroamă, şi deputatul Constantin Galan. Aceştia au ajuns la Mănăstirea Putna la începutul slujbei şi au asistat la Sfânta Liturghie în curtea mănăstirii, alături de ceilalţi credincioşi. Printre oamenii politici care au mai asistat ieri la slujba de la Mănăstirea Putna s-au numărat şi preşedintele PSD Suceava, deputatul Ioan Stan, venit împreună cu mai mulţi colegi din partid, printre care Cătălin Nechifor, Vasile Rusu sau Virginel Iordache.
ÎPS Pimen a vorbit despre rolul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt în susţinerea culturii creştine
După Sfânta Liturghie, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor a vorbit despre însemnătatea sărbătorii Adormirea Maicii Domnului, despre rolul avut de Ştefan cel Mare şi Sfânt în păstrarea credinţei ortodoxe pe aceste meleaguri, dar şi despre cuvintele frumoase pe care marele poet Mihai Eminescu le-a avut despre Mănăstirea Putna. Înaltul ierarh le-a spus credincioşilor că domnitorul Ştefan cel Mare purta tot timpul cu el trei icoane, cea a Maicii Domnului, a Mântuitorului şi a Sf. Ioan Botezătorul. „Împreună cu el era tot timpul şi duhovnicul său, şi se rugau şi posteau. Pentru că Sf. Ioan Botezătorul este simbolul înfrânării, iar Maica Domnului este simbolul rugăciunii, înainte de a merge la luptă Ştefan cel Mare postea şi se ruga. Aşa a trăit şi a biruit Ştefan cel Mare şi Sfânt, apărând dreapta credinţă şi pământul strămoşesc”, a spus ÎPS Pimen.
Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor a ţinut să evidenţieze în cuvântul său rolul pe care domnitorul Ştefan cel Mare l-a avut în susţinerea culturii şi a artei. „A ajutat, a contribuit şi a încurajat cultura şi arta creştină. Iar arta creştină e ca o carte care ne învaţă viaţa de sfinţenie, smerenia. Iar pe timpul lui Ştefan cel Mare, cultura creştină, literatura creştină au fost încurajate. Dar nu a încurajat numai cultura, ci şi ştiinţa. Documentele spun că o delegaţie a Bisericii din Rusia mergea spre Roma pentru a lua de acolo, de la oamenii de ştiinţă, date despre calendar. În drumul lor, când s-au oprit la Putna, călugării de aici le-au spus că de ce să mai bată atâta drum, când ei aveau Pascalia, pe care o puteau folosi pentru calendar. Deci, iată, la Putna era o carte de ştiinţă, de astronomie, şi asta datorită domnitorului Ştefan cel Mare”, a mai afirmat ÎPS Pimen, care a mai adăugat că marele domnitor a fost un om care a ştiut să conducă ţara, să fie înţelept, chiar şi cu duşmanii, şi care a păstrat independenţa ţării şi curăţenia credinţei strămoşeşti.
Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor le-a vorbit credincioşilor şi despre marele poet Mihai Eminescu, cel care a spus că Biserica este „mama poporului nostru românesc”, iar despre Mănăstirea Putna că este „Ierusalimul neamului nostru românesc”. ÎPS Pimen a mai spus că în afară de Mănăstirea Putna, nicăieri în altă parte nu se împletesc mai bine dragostea de Dumnezeu şi de ţară.
Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor i-a îndemnat pe părinţi să-i înveţe de mici pe copii credinţa ortodoxă
Pe de altă parte, înaltul ierarh a ţinut să sublinieze faptul că Mănăstirea Putna are un patrimoniu cultural cum nu mai există în nici un muzeu, turiştii putând să admire opere de artă de o valoare unică în lume.
„În timpul regimului comunist tinerii veneau aici, la Putna, pentru mormântul lui Ştefan cel Mare şi pentru icoane. Şi aici se luminau sufleteşte şi îşi păstrau credinţa. Aici vedeau adevărata credinţă”, a spus ÎPS Pimen.
În cuvântul său, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor a ţinut să afirme că în zilele noastre, când sunt mai puţine oprelişti decât în perioada comunistă, iar tinerii ar putea să vină în număr mult mai mare la Mănăstirea Putna, acest lucru nu se întâmplă. „Din păcate sunt mai puţini, pentru că sunt bombardaţi cu fel de fel de imagini şi alte lucruri. Însă credinţa nu va pieri, pentru că părinţii îi învaţă de mici pe copii ce este credinţa”, a precizat ÎPS Pimen, el îndemnându-i pe părinţi să-şi crească şi să-şi educe copiii de mici în dreapta credinţă ortodoxă.
La finalul slujbei, stareţul mănăstirii, Melchisedec Velnic, a ţinut să mulţumească înalţilor ierarhi prezenţi, cât şi tuturor preoţilor veniţi din întreg judeţul şi din judeţele învecinate pentru a oficia Sfânta Liturghie de sărbătoarea Adormirea Maicii Domnului.
„Mă rog pentru liniştea Putnei, să rămână inima ţării în continuare”
Cu smerenie şi inimă curată, pelerinii veniţi din judeţ sau din cele mai îndepărtate colţuri ale ţării au spus că de fiecare dată când ajung la Putna de sărbătoarea Adormirea Maicii Domnului se roagă pentru sănătate, pentru familie, dar şi pentru mănăstire. „În fiecare an venim din Vicovu de Jos să ne rugăm să ne ajute Maica Domnului să fim sănătoşi şi să crească copiii cuminţi şi credincioşi”, ne-a spus Ionela Carcea, venită ieri la hramul Mănăstirii Putna împreună cu familia, copiii fiind şi ei îmbrăcaţi în frumoase costume populare, confecţionate de bunica lor.
O bătrână de 69 de ani, tot din zona Vicov, Silvia Mutrescu, ne-a spus că vine la Putna de Adormirea Maicii Domnului de când se ştie, tradiţie cu care i-a învăţat şi pe copiii ei. „Venim pentru binele nostru, să ne rugăm pentru sănătate, pentru copii şi pentru cele mai bune. Am 69 de ani şi vin aici de când mă ştiu. Iar acum şi copiii mei şi nepoţii mei vin împreună cu mine”, ne-a declarat bătrâna.
Venit tocmai din comuna Gottlob, de lângă Timişoara, Cristian Ghenz ne-a mărturisit că ajunge la hramul Mănăstirii Putna ori de câte ori are ocazia, pentru a se ruga pentru familie, pentru pacea lumii, „dar şi pentru liniştea Putnei, să rămână inima ţării în continuare”. „La Putna simt linişte şi pace. Pentru mine aici simt că bate sufletul, trecutul României”, a mai spus Cristian Ghenz.
