Printează articolul
Trimite e-mail
Cetatea de Scaun Suceava, centrul puterii domnitorilor moldoveni, şi-a deschis larg porţile, primind între ziduri un alai pestriţ, de războinici fioroşi, bufoni gălăgioşi, frumoase domniţe, cavaleri în armură, ieniceri şi spahii, din trupele Sultanului, îmblânzitori de flăcări, dresori de păsări de pradă, toboşari, muzicanţi şi multe alte personaje interesante, pe care le veţi întâlni atât sâmbătă, cât şi duminică, la numeroasele evenimente organizate în cadrul Festivalului de Artă Medievală „Ştefan cel Mare”.
Ajuns la cea de-a X-a ediţie, aniversară, Festivalul Medieval de la Suceava a fost confirmat oficial drept cel mai mare festival de acest gen din ţară, având şansa să-l depăşească în renume şi pe cel de la Sighişoara.
Parada trupelor medievale, în Cetatea de Scaun a Moldovei
Îmbrăcaţi în frumoasele costume medievale, membrii trupelor şi grupurilor artistice care susţin spectacolele din cadrul festivalului au defilat prin cetate, sub ochii ageri ai bătrânului domnitor Ştefan cel Mare, care îi privea de pe ziduri, de pe tronul aşezat între două bombarde, care au lansat salve de tun la începerea festivităţilor, dar şi la încheierea acestora, făcând să răsune Cetatea, la fel ca în acele vremuri glorioase, dar şi periculoase.
Rând pe rând, sub ochii privitorilor, s-au înfăţişat Paladinii de Terra Medies, Ordinul Solomonarilor şi Straja Cetăţii, Ordinul Cavalerilor Lup, Asociaţia Culturală Friederich Schwartz, Asociaţia Corvinorum Ordo, Cimpoierii de Transilvania, Trupa Anacronism, Şoimarii Transilvani, Asociaţia Armonis Iaşi, Ad Hoc, Oval Production Group (Valentin Vasilescu), Funny Art – Iaşi, Garda Sighişoara, Cavalerii Cetăţii Bârsei - Braşov, Trupa Hypnosis – Braşov, Ordinul Cavalerilor de Hunedoara, Ordinul Cavalerilor de Mediaş, Truverii, Terra Ultrasilvana – Braşov şi Străjerii Cetăţii Bistriţa.
Invitaţi să ia cuvântul, cei care timp de patru zile sunt sarea şi piperul acestui festival, cei care dau viaţă zidurilor Cetăţii, trăind, iubind, dansând şi luptându-se acolo, sub ochii spectatorilor, au mulţumit organizatorilor că au păstrat vie flacăra acestui festival, care în alte părţi din ţară s-a stins, pierzându-se un element de culoare şi o tradiţie frumoasă, au confirmat faptul că Festivalul Medieval de la Suceava este cel mai mare, ba chiar şi cel mai frumos din ţară, fiind tot mai bine organizat de la un an la altul, şi au invitat oamenii de peste tot să vină alături de ei, să guste din spiritul medieval, să se „hrănească” spiritual cu obiceiurile acelor vremuri, cu muzica lor, să retrăiască clipe de glorie şi de spaimă, în timpul luptelor puse în scenă şi să se bucure alături de ei de frumuseţea unui festival aparte, ce te poartă în timp, cu sute de ani în urmă.
Festival medieval de anvergură internaţională, de anul viitor
Mesajul lor, transmis cu emoţie şi sinceritate, a fost recepţionat de autorităţile locale, prezente la eveniment, care le-au dat un răspuns pe măsură.
„Vreau şi eu să vă salut călduros, aici, în Cetatea de Scaun a Sucevei, cavaleri şi domniţe, actori medievali. Oameni frumoşi şi inimoşi, bun venit la Suceava! Unii dintre dumneavoastră sunt prezenţi a zecea oară, şi să dea Dumnezeu să veniţi cât mai des la noi. Ne bucurăm că ne priveşte de sus marele voievod şi că avem prezente 18 ordine şi trupe medievale. Ar fi cel mai numeros şi mai consistent festival medieval din România. Asta înseamnă o temă puternică pentru noi, pentru autorităţi, pentru că ne-aţi provocat şi vă aruncăm mănuşa, pentru anul viitor, să fie şi mai puternic decât anul acesta. Sper vă simţiţi bine şi noi vă acordăm azil turistic în Cetatea Marelui Ştefan”, a rostit preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur.
Un anunţ interesant a venit din partea primarului Sucevei, Ion Lungu, care a spus că de anul viitor festivalul va căpăta o anvergură internaţională: „Dragi cavaleri, dragi domniţe, Măria Voastră, dragi suceveni. Am venit cu mare bucurie la această ediţie aniversară, a zecea ediţie, şi am avut plăcerea şi onoarea ca Primăria municipiului Suceava să fie principalul finanţator al acestui festival în ultimii zece ani. Şi cu ajutorul sucevenilor am avut plăcerea şi bucuria să fiu primar în aceşti zece ani şi să particip la dezvoltarea acestui festival. Vreau să-i felicit pe organizatori, în primul rând pe preşedintele CJ Suceava, Gheorghe Flutur, pe domnul Emil Ursu, care este sufletul acestui festival, trebuie să dăm Cezarului ce-i al Cezarului. Şi mă bucură faptul că avem o participare destul de masivă, cu 18 trupe. Nu vă ascund faptul că în cursul zilei de ieri am avut o discuţie cu domnul preşedinte Gheorghe Flutur să gândim cum să dezvoltăm acest festival medieval care sigur este de nivel naţional, cel mai mare din România, vrem să-i dăm o tentă internaţională. Probabil că vom colabora şi cu celelalte cetăţi, Hotin, Soroca. Vrem să dezvoltăm acest festival anul viitor şi sunt convins că împreună vom putea face acest lucru. Vreau să vă spun că exact de astăzi într-o săptămână vom deschide Festivalul Mondial de Film Amator UNICA 2016 cu participanţi din 30 de ţări care vin aici în România. Deschiderea oficială va fi tot aici, în Cetate”.
„Apus de soare”
În buna tradiţie a Festivalului de Artă Medievală „Ştefan cel Mare”, organizatorul acestuia, directorul Muzeului Bucovinei, Emil Ursu, a dat citire unui hrisov scris după regulile şi cu limbajul specific acelor vremuri: „Măria Ta! Din mila lui Dumnezeu, noi, Muzeul Bucovinei din Suceava, împreună cu buna chiverniseală şi ajutorul a multor oameni buni şi luminaţi, facem cunoscut cu această carte a noastră tuturor celor care o vor vedea sau auzi citindu-se că binevoim cu inima curată şi luminată şi cu toată bunăvoinţa noastră, şi facem pentru pomenirea vremurilor de mult trecute Festivalul de Artă Medievală <Ştefan cel Mare> spre dreapta şi cinstita cunoaştere a vremurilor de mult apuse. Între zidurile Cetăţii de Scaun a Sucevei vor fi vremuri tihnite şi veselie pentru tot norodul, cu dansuri, pehlivani şi întreceri ale vitejilor oşteni. Şi după curgerea anilor cei care vor fi după noi să adauge după cum le va fi voia, dar să nu uite datinile ţării acestora. Şi cine ar voi să sfărâme sau să clintească această lucrare, acela să fie singur şi neajutorat în faţa judecăţii veşnice. Iar noi toţi cei de faţă mărturisim şi încredinţăm că la împlinirea sorocului de un an vom face din nou mare pohteală la Suceava tuturor celor care vor să ţină obiceiurile vechi. Şi la toate acestea mai sus zise este credinţa noastră şi credinţa tuturor celor care au ajutat”.
Un moment solemn, captivant, a fost şi cel al monologului lui Ştefan cel Mare, din piesa „Apus de soare”, interpretat de actorul Marius Rogojinschi, care, cu sabia în mână, a rostit cu patos celebra frază „Moldova n-a fost a strămoşilor mei, n-a fost a mea şi nu e a voastră, ci a urmaşilor voştri şi a urmaşilor urmaşilor voştri în veacul vecilor".
