Printează articolul
Trimite e-mail
Un posesor autorizat de detector de metal din comuna Pătrăuţi a făcut, la finele săptămânii trecute, una din cele mai importante descoperiri din ultimii ani din judeţul Suceava, găsind cinci brăţări din argint, care, după estimările preliminare, sunt de la începutul mileniului I, având caracteristicile celor care au aparţinut dacilor liberi care au populat aceste teritorii în acea perioadă. Cristian Hatnean a făcut descoperirea pe teritoriul satului Soloneţu Nou, comuna Cacica, şi, conform legii, a anunţat poliţia cu privire la posibila descoperire a unor bunuri de patrimoniu cultural naţional.
Agentul-şef adjunct Cristinel Pădurariu, de la Compartimentul protejarea patrimoniului cultural național al Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Suceava, a predat brăţările, totalizând 150 g de argint, conform protocolului, la Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Suceava.
Viorel Blănaru, consilier Patrimoniu, Monumente şi Arheologie, a analizat ieri brăţările şi a făcut o serie de constatări preliminare.
„Este vorba de un grup de cinci brăţări, din care patru complete şi una fragmentată, care au aparţinut populaţiei care a locuit pe aceste teritorii undeva la începutul mileniului I, pe la anii 100, 200, maximum 300. Sunt brăţări care le-au aparţinut dacilor, putem spune, ne referim la dacii liberi de pe acest teritoriu – costobocii, cum li se spunea”, a declarat Viorel Blănaru.
Brăţări din argint, bine conservate, din care două de dimensiuni mari
O analiză sumară a arătat că două dintre brăţări sunt de dimensiuni mai mari, având peste 40 de centimetri lungime, iar două sunt de dimensiuni mai mici, de 18 centimetri. A cincea brăţară este formată doar din fragmente.
„Brăţările sunt foarte bine conservate, din argint, într-o prelucrare tipică acelei perioade, acelei populaţii. Este vorba de un fir central, din argint, îmbrăcat parţial de un fir mai subţire, răsucit şi frumos prelucrat”, a făcut o scurtă descriere Viorel Blănaru.
Cât va primi cel care a făcut descoperirea
Conform legislaţiei în vigoare, brăţările vor fi supuse unor analize amănunţite, privind datarea şi calitatea metalului. După ce se va face această clasificare, bunurile vor fi evaluate şi li se va stabili valoarea.
Brăţările vor ajunge cel mai probabil într-un muzeu, iar cel care le-a descoperit va primi 25-35% din valoarea estimată.
Cristian Hatnean a mai descoperit şi predat odată cu brăţările şi o coasă, cel mai probabil medievală, care urmează a fi şi ea expertizată.
Descoperirea, la câţiva kilometri de locul în care s-a găsit cel mai valoros tezaur de monede geto-dacice din România
Cristian Hatnean a făcut descoperirea la câţiva kilometri de locul în care un alt sucevean a făcut o descoperire remarcabilă.
Paul Croitoriu, din Cacica, a descoperit, în vara anului 2014, 309 monede geto-dacice, plus 40 de fragmente monetare din argint cu vechimea de 2.300 de ani, cel mai valoros tezaur de acest fel descoperit în România. Bărbatul a primit 30.000 de lei, sumă calculată ca echivalent a 30% din valoarea totală a monedelor pe care le-a descoperit, plus încă 10.000 de lei, recompensă din partea Guvernului României. Dacă ar fi încercat să vândă monedele pe piaţa neagră, acesta ar fi încasat în jur de 150.000 de euro.
Fraţii Hatnean din Pătrăuţi mai au la activ descoperiri
Revenind la Cristian Hatnean, acesta nu este la prima descoperire importantă. El este unul din cei mai pasionaţi „căutători de comori” din judeţ, împreună cu fratele său, Marius Hatnean. Acesta din urmă a descoperit recent cu detectorul de metale două piese vechi de aproximativ 3.500 de ani. Este vorba de un topor şi de o daltă.
Creştere foarte mare a numărului posesorilor de detectoare de metale autorizaţi
Numărul posesorilor de detectoare de metale din Suceava a înregistrat o creştere foarte importantă în ultima perioadă. Este vorba de oameni pasionaţi de descoperirea de obiecte vechi, care îmbină acest hobby cu plăcerea plimbărilor în natură, ori de suceveni care speră să găsească adevărate comori, care să le aducă sume importante.
La finele anului trecut, poliţia avea în evidenţe 85 de autorizaţii pentru deţinere de detectoare de materiale, pentru 101 aparate. Prin comparaţie, în 2014, erau înregistraţi doar 27 de deţinători de detectoare de metale.
Cele mai dese descoperiri sunt din perioada războaielor mondiale, valoroase pentru colecţionari fiind căştile militare, baionetele sau gamelele.
