Spectaculoasa paradă a datinilor și obiceiurilor de iarnă a scos din casă, ieri, mii de suceveni. Vremea frumoasă, prielnică plimbărilor, după minivacanța de Crăciun, a contribuit din plin ca în acest an parada să aibă un public extrem de numeros. Trotuarele de pe traseul de la Stadionul Areni până pe Esplanada Casei Culturii Suceava au fost pline de oameni de toate vârstele, pregătiți cu aparate de fotografiat, telefoane mobile sau tablete să surprindă coloritul viu al costumelor, vivacitatea dansatorilor și originalitatea măștilor de Anul Nou. Cu aproape o oră mai devreme față de momentul anunțat pentru începere, formațiile de dansatori din Pojorâta, Corlata, Zvoriștea, Poiana Stampei, Stroiești, Udești, Vama, Fundu Moldovei, Bosanci, Hânțești, Mălini, Boroaia, Calafindești, Pârteștii de Jos, Comănești, Dolhasca, Dolheștii Mici, Drăgușeni, Cacica, Volovăț, Bunești, Botoșana, Vatra Moldoviței, Fântânele, Todirești, Berchișești, Bilca, Rădăuți, Straja, Ostra, Broșteni, Preutești, Horodniceni, Boroaia, Ciocănești, Vatra Dornei, dar și din județele vecine Iași, Neamț și Botoșani și din Măgdănești – Republica Moldova, au ajuns în Parcul Universității și au profitat de acest timp pentru ultimele repetiții.
Unii dintre participanți sunt obișnuiți ai paradei care are loc an de an la Suceava, alții s-au aflat aici pentru prima dată. Printre aceștia din urmă s-a numărat și Alaiul Cerbului, din Heușteni – Iași, cu 26 de membri, cu vârste cuprinse între 4 și 55 de ani: cerbi, ursari, cioban, fluieraș și ”urâți”. Șeful formației, Constantin Hîra, ne-a declarat că și-au dorit de multă vreme să ajungă la acest adevărat festival de la Suceava și se bucură că, în sfârșit, au reușit. ”Descântecul Cerbului este un joc foarte iute, foarte ager. Este un descântec pentru rodul pământului și fertilitatea animalelor”, ne-a spus Constantin Hîra.
Blocarea traficului rutier nu a mai supărat pe nimeni
Parada celor peste 40 de formații de datini și obiceiuri de iarnă a fost deschisă de buciumași din Câmpulung Moldovenesc și un plug tras de boi, conform tradiției. Prin fața celor peste 10.000 de suceveni și turiști care au ales Suceava și Bucovina pentru petrecerea sărbătorilor de iarnă s-au perindat Urși, Capre, Călușari și grupuri de colindători în costume populare, din toate zonele folclorice ale județului. Chiar dacă parada măștilor, a dansurilor și a costumelor a dus la blocarea traficului rutier mai bine de jumătate de oră, pe tronsonul de la primărie până la Curtea Domnească, nimeni nu părea supărat sau nervos. Dimpotrivă, ocupanții autovehiculelor au coborât din mașini și au făcut fotografii și s-au bucurat de magia spectacolului, la fel ca toți ceilalți.
”Vin în fiecare an la festivalul datinilor de Anul Nou. Este frumos că tinerii duc mai departe tradițiile strămoșești”, ne-a spus Ioan Rîpan, în vârstă de 76 de ani.
”Am sacrificat o zi de pescuit ca să fiu prezent aici. Mă întâlnesc cu zeci de prieteni, cu foști colegi de la serviciu, pe care nu i-am văzut tot anul”, ne-a spus Alexandru Barbă, tot pensionar.
Vasile Palievici, de 70 de ani, s-a arătat și el încântat de organizarea acestui eveniment, apreciind că este cel mai bun prilej de promovare a obiceiurilor din Bucovina.
De amploarea paradei s-a declarat fascinată o tânără turistă din Iași, Elena, care a venit la Suceava împreună cu prietenul ei, Andrei, pentru a petrece aici sărbătorile de iarnă. ”Nu am văzut niciodată un spectacol al datinilor de o amploare așa de mare. Este extraordinar de frumos!”, a spus tânăra.
Președintele CJ, Cătălin Nechifor, le-a oferit colaci urătorilor
Cel mai spectaculos dintre toate dansurile cu măști întâlnite în satele bucovinene este fără îndoială Jocul Ursului. În Bucovina, mai mult decât în orice altă zonă din țară, ursul a fost venerat din cele mai vechi timpuri.
Urșii din Bosanci, Udești, Chilișeni, Știrbăț, Poieni, Boroaia și cei din zona Câmpulung, îndeosebi din Sadova și Fundu Moldovei, care au dansat pe ritmul dat de toboșari, i-au atras mai ales pe copii, încântați de ritual: rostogolirea urșilor în cerc, bătutul și moartea ursului, apoi învierea miraculoasă și urcarea acestuia pe bâtă. Cetele urșilor, compuse din urși, ursari, irozi, mascați și toboșari, conduse de căpitani, redau de fapt metaforic succesiunea anotimpurilor – ursul care învinge iarna și vestește primăvara.
Caprele, cu scoarțele lor cu flori viu colorate, oglinzi, panglici și mărgele multicolore, care au dansat pe muzică interpretată la fluier, au fost un alt element de mare atracție la parada de ieri.
La dans însă nu întrece nimeni căiuții. Eleganța și dinamismul căiuților din Zamostea, Dolhești, Zvoriștea sau Fântânele au impresionat publicul nu doar cu frumusețea dansului, ci și prin costume, pe care este întotdeauna prezent tricolorul.
Pe esplanada Palatului Administrativ s-au derulat adevărate atacuri cavalerești, la jocul desfășurat cu dansatorii față în față, în linie și în cerc, sub comanda căpitanului. Strigăturile și fondul muzical, alămurile și bătăile de tobe au completat frumusețea spectacolului.
Tradițional, jocurile de Anul Nou se desfășoară în centrul satului, unde se strânge toată comunitatea. Ieri, comunitatea suceveană s-a bucurat de datini și obiceiuri în centrul orașului. Dintre liderii politici au fost prezenți președintele Consiliului Județean, Cătălin Nechifor, care a asistat la paradă din mulțime și a oferit fiecărui grup tradiționalii colaci pentru colindători, senatorii PSD Ovidiu Donțu și Neculai Bereanu, consilierul județean Brândușel Nichitean.
De menționat că, deși în mod vizibil spectacolul de ieri a fost cu adevărat artistic și a plăcut tuturor celor prezenți, publicul a uitat să aplaude. Sucevenii se pare că au pierdut această obișnuință, fapt constatat cu ocazia și a altor evenimente, precum parada militară de Ziua Națională sau parada costumelor, la Festivalul Medieval.
