Primul pas pentru „Suceava – Capitală Europeană a Culturii” a fost făcut

Municipiul Suceava se pregăteşte să intre în concurenţă directă cu oraşele Alba Iulia, Arad, Braşov, Brăila, Bucureşti, Cluj-Napoca, Craiova, Iaşi, Oradea, Sfântu Gheorghe şi Timişoara, dar şi cu oraşe din Grecia, pentru obţinerea titulaturii de „Capitală Europeană a Culturii” în 2021.

Aleşii locali suceveni au decis ieri, în cadrul unei şedinţe extraordinare de Consiliu Local, cu 17 voturi „pentru” şi o abţinere, demararea procedurilor de întocmire a documentaţiilor necesare pentru depunerea candidaturii municipiului Suceava la procedura de selecţie pentru obţinerea titlului de „Capitală Europeană a Culturii”.

Proiectul, iniţiat de primarul Ion Lungu, ca urmare a presiunilor făcute de o parte dintre oamenii de cultură din oraş, înflăcăraţi de acest ideal care sună frumos: Suceava – capitală culturală, a stârnit numeroase discuţii, o parte dintre consilieri punând la îndoială legitimitatea şi eficienţa acestui demers care vine foarte târziu, aproape la „spartul târgului”. Asta deoarece, ca la atletism, Suceava este concurentul care intră pe stadion cu câteva minute înainte de începerea cursei, se schimbă de haine printre spectatori, prin tribune şi se grăbeşte să ajungă la linia de start, fără a face nici un fel de încălzire. În plus, mai are şi pretenţia de a fi pe primul loc, chiar de nu s-a antrenat deloc înainte pentru o astfel de performanţă şi are un picior în ghips.

Momentul 0 al „luptei” pentru titlul de „Capitală Europeană a Culturii”

„În momentul de faţă suntem într-un moment 0 al acestui demers, pentru că deşi s-a vorbit mult de el, nu s-a făcut nimic. Astăzi facem ceva concret, demarăm partea tehnică necesară depunerii candidaturii municipiului Suceava pentru titlul de <Capitală Europeană a Culturii>. Pentru a depune acest proiect până pe 10 octombrie, când este termenul limită, trebuie să avem o strategie culturală pe termen lung, care să includă atât planurile de acţiuni, cât şi cele de susţinere financiară a activităţilor culturale. De aceea am făcut apel la oamenii de cultură să se înscrie în grupul de lucru care va realiza această strategie, ei fiind specialiştii în domeniu, în vreme ce noi vom veni cu suportul tehnic necesar”, a spus Lucian Harşovschi, în dubla sa calitate, atât de iniţiator al proiectului, fiind înlocuitorul primarului pe durata concediului de odihnă al acestuia, cât şi ca preşedinte de şedinţă.

Tot el a venit şi cu o replică bine documentată la acuzaţiile făcute recent de unii oameni de cultură, că primăria nu a sprijinit deloc cultura, prezentând nu doar cifre concrete, cât şi numeroase exemple de activităţi culturale de amploare, care nu ar fi avut loc dacă nu beneficiau de sprijinul municipalităţii.

Participarea Sucevei la competiţia internaţională pentru titlul de „Capitală Europeană a Culturii” urmează să fie decisă tot într-o şedinţă de Consiliu Local, la finele lunii septembrie, după analizarea strategiei culturale pe care trebuie să o facă grupul de lucru înfiinţat ieri, din care fac parte, deocamdată, şase persoane, din care două sunt salariaţi ai municipalităţii.

În urma apelurilor publice făcute de conducerea Primăriei Suceava, ca oamenii de cultură care susţin acest deziderat să vină să se implice în realizarea strategiei culturale a municipiului, doar patru persoane s-au arătat interesate: preotul Remus Cojocaru, artistul plastic Mihai Pînzaru PIM, directorul Bibliotecii Bucovinei, Gabriel Cărăbuş, şi organizatorul de evenimente artistice Bobby Stroe.

Aceştia s-au arătat dornici ca de luni să înceapă efectiv să lucreze la acest proiect cultural, de care depinde înscrierea Sucevei în competiţia cu celelalte oraşe din ţară, care au început pregătirile necesare cu cel puţin 2-3 ani în urmă.

„Jocul de-a baba-oarba cu cultura” şi „papagalii de serviciu”

Proiectul discutat în şedinţa de vineri a avut parte şi de critici aspre, mai ales din partea independenţilor Adrian Arămescu şi Vasile Mocanu.

Dacă pentru Arămescu toată această tevatură stârnită pe tema transformării Sucevei într-o capitală culturală europeană este exact ca o „frecţie la un picior de lemn”, Mocanu a avut altă abordare, încercând să paseze responsabilitatea în întregime asupra celor care au iniţiat proiectul pentru a nu le mai da apă la moară celor care îi criticau că nu vor să facă nimic în acest sens.

„Eu spun să rămânem la momentul 0, adică la ce avem în prezent. S-au rezolvat toate problemele din oraş, de care se izbesc zi de zi mii de oameni, de ne zbatem atâta cu acest demers? Ne-am trezit în ceasul al 16-lea că vrem să fim un oraş de cultură. Cultură cu forţa nu se face! Ce facem noi acum e un joc de-a baba-oarba cu cultura”, a declarat Adrian Arămescu, care a precizat că Suceava nu are nici puterea financiară şi nici infrastructura necesare pentru a visa acum să devină capitală culturală europeană, iar eforturile administraţiei locale ar trebui direcţionate spre probleme concrete.

Politician cu experienţă, Vasile Mocanu a solicitat amânarea sau retragerea proiectului, cerând executivului ca peste noapte să vină cu o strategie culturală şi un plan concret de participare la competiţia culturală.

„Suntem în situaţia aprobării unui proiect de hotărâre care să îngroape acest demers. Pe de o parte, termenul de realizare al acestei strategii este foarte scurt, iar oamenii de cultură la care se face apel sunt aduşi pentru a fi vinovaţii de serviciu. Nu poţi face o asemenea strategie fără un plan de lucru, fără responsabili de proiect. Noi suntem papagalii de serviciu care votăm o listă în alb, pentru ca la final să se spună că nu se poate face, că strategie nu este, bani nu sunt etc....”, a spus Mocanu.

Dar în vreme ce termenul dat oamenilor de cultură pentru realizarea unei strategii culturale i s-a părut scurt – până la finele lunii septembrie, el a cerut executivului ca până luni să vină nu doar cu strategia culturală, ci şi cu un plan concret pentru toate etapele competiţiei între oraşe.

Solicitarea sa a fost respinsă de majoritatea celor prezenţi la şedinţă.

Crucea lui Băişanu

Unul dintre cele mai tensionate momente ale şedinţei extraordinare a fost cel în care deputatul Ştefan Alexandru Băişanu, principala voce care a marşat pe ideea „Suceava – Capitală Europeană a Culturii”, a solicitat în mai multe rânduri să i se dea cuvântul.

Conform regulamentului de funcţionare a CL, unui cetăţean prezent la şedinţă i se poate da cuvântul după ce îşi exprimă punctele de vedere consilierii locali, dacă preşedintele de şedinţă este de acord cu intervenţia „din exterior”.

De data aceasta, pentru a nu se interpreta în vreun fel decizia sa, preşedintele de şedinţă, Lucian Harşovschi, l-a chemat la masă, la microfon, pe deputatul liberal, dar, înainte de a-i deschide microfonul, a supus la vot dacă să i se dea sau nu cuvântul.

Băişanu, care deja se pregătea să îşi înceapă discursul, ale cărui notiţe le şi avea în faţă, pe o foaie, a rămas extrem de surprins în momentul în care rezultatul votului i-a interzis să facă vreo intervenţie la acest proiect: opt voturi „pentru”, opt „împotrivă” şi două abţineri.

Evident tulburat de decizia luată de deliberativul local, Băişanu şi-a făcut o cruce mare şi a spus tare, înainte de a părăsi sala: „Nu vreţi să faceţi treabă, să auziţi pe nimeni, vă interesează chestiuni strict politice şi de doi bani!”

Votul final a fost favorabil demersului de înscriere a Sucevei în competiţia pentru titlul de capitală culturală europeană, dar fără a exista acel consens politic solicitat chiar de organismele europene oraşelor care se înscriu în această cursă grea, cu un final promiţător, dar numai pentru câştigător.