Printează articolul
Trimite e-mail
Prezent la Suceava cu ocazia Conferinţei Internaţionale cu tema „Jurisdicţia constituţională”, Augustin Zegrean, preşedintele Curţii Constituţionale a României, a susţinut ieri după-amiază o conferinţă de presă la Universitatea Ştefan cel Mare, conferinţă la care au participat şi preşedinţii Curţilor Constituţionale din Republica Moldova şi Lituania, Alexandru Tănase, respectiv Dainius Zalimas, precum şi rectorul Universităţii, Valentin Popa.
În România, reţinerea e pentru 24 de ore, în Lituania - 48 de ore, iar în Republica Moldova - 72 de ore
Întrebat de reprezentanţii mass-media, Augustin Zegrean a vorbit despre două teme de actualitate naţională, respectiv propunerile Consiliului Superior al Magistraturii de extindere a duratei ordonanţei de reţinere în România, de la 24 de ore la 48 sau chiar 72 de ore, dar şi despre efectele respingerii Ordonanţei de urgenţă nr. 55/2014, privind migraţia aleşilor locali.
Referitor la prima întrebare, legată de propunerea de extindere a ordonanţei de reţinere, Augustin Zegrean a dat un răspuns ferm.
„Am să vă răspund la această întrebare, deşi sunt sigur că peste zece minute voi fi acuzat că m-am antepronunţat. Constituţia noastră spune că durata reţinerii nu poate depăşi 24 de ore. Aceasta este o garanţie a dreptului la libertate, iar art. 152 din Constituţie spune că nu pot face obiectul revizuirii, printre altele, garanţiile drepturilor fundamentale. Cred că v-am răspuns”, a explicat preşedintele Curţii Constituţionale a României.
La rândul lui, preşedintele Curţii Constituţionale a Lituaniei, Dainius Zalimas, a declarat că în ţara sa ordonanţa de reţinere se emite pentru 48 de ore, în timp ce Alexandru Tănase a arătat că în Republica Moldova ordonanţa de reţinere se emite pentru 72 de ore.
Tănase a explicat însă că în legătură cu acest subiect Guvernul Republicii Moldova a fost condamnat de mai multe ori la Curtea Europeană a Drepturilor Omului şi drept urmare măsurile preventive şi privative de libertate sunt mult mai atent cântărite de magistraţii moldoveni: „Avem o jurisprudenţă internă destul de clară. Arestul preventiv se aplică în extremis. Atâta timp cât nu există nici un pericol ca o persoană să se prezinte la organul de urmărire penală şi nu există riscul eschivării, instanţele de regulă nu aplică mai mult de 60 de zile arestul preventiv.”
„Nu avem nici un mijloc prin care să constrângem Parlamentul să facă sau să nu facă ceva”
Al doilea subiect important abordat de Augustin Zegrean a fost legat de efectele declarării neconstituţionale a Ordonanţei de urgenţă nr. 55/2014, privind migraţia aleşilor locali.
La finele anului trecut, Curtea Constituţională a decis că respectiva ordonanţă este neconstituţională, iar drept urmare Parlamentul va trebui să respingă prin lege OUG 55/2014 şi, totodată, să reglementeze măsurile necesare cu privire la efectele juridice produse. „În acest context, Curtea reaminteşte faptul că deciziile sale nu pot fi lipsite de efecte juridice şi trebuie aplicate, potrivit principiului constituţional al comportamentului loial, de către Parlament în sensul restabilirii stării de constituţionalitate", se sublinia în motivarea Curţii Constituţionale.
Spre sfârşitul lunii februarie 2015, Camera Deputaţilor a decis respingerea ordonanţei care permitea migraţia aleşilor locali, adoptând însă un amendament potrivit căruia consilierii care au trecut la un alt partid, în baza respectivului OUG, nu-şi vor pierde mandatele.
Legea urmează să fie dezbătută şi în Senat, Camera Deputaţilor fiind prima cameră sesizată.
„Noi am scris în decizie că Parlamentul este cel care să hotărască, nu avem nici un mijloc prin care să constrângem Parlamentul să facă sau să nu facă ceva. Mă întreb şi eu ce se întâmplă. După decizia noastră, ei (n.r. - parlamentarii) trebuiau să ia o hotărâre prin care să rezolve această problemă şi nu au luat-o. Constituţia spune că prin legea de respingere a unei OUG, Parlamentul este obligat să stabilească ce se întâmplă cu efectele produse...”, a ridicat din umeri preşedintele Curţii Constituţionale.
