Judecătorii desființează acuzațiile DNA în dosarul șefului SIPI și al polițiștilor săltați cu mascații: „Unde sunt probele?”

Acuzațiile care le sunt aduse șefului Serviciului de Informații și Protecție Internă (SIPI) Suceava și celor trei polițiști de la Secția Gălănești de procurorii Direcției Naționale Anticorupție –Serviciul Teritorial Suceava sunt foarte grave. Probe fabricate, cercetări abuzive, abuzuri în serviciu, informații importante despre polițiști implicați în ilegalități, ignorate.
Pe 22 decembrie 2014, știrea cu șeful SIPI Suceava, comisarul-șef Cristian Macsim, dus cu mascații la audieri la DNA, alături de trei polițiști de la Secția Gălănești, a fost prezentată pe larg în mass-media locală și centrală.
S-au dat știri în ziare, la televiziuni, iar lumea s-a crucit până unde poate să meargă corupția, cum polițiștii au ajuns să fabrice probe unor indivizi pentru a-i trimite la închisoare, nevinovați, doar pentru a le închide gura, după ce au aflat că respectivii îl informau pe un ofițer SIPI (un anume Florin) despre ilegalitățile cadrelor de la Secția de Poliție Gălănești, mai toți de la secția cu pricina fiind implicați în contrabanda cu țigări.
Am oftat amar când am aflat că până și șeful fostei “Doi și un sfert”, structura de protecție a Ministerului de Interne, e implicat, așa cum sunau acuzațiile, în afaceri murdare, acoperindu-i pe infractori și refuzând să fructifice informațiile prețioase strânse de același ofițer SIPI de la informatorii săi.
Și totuși, tot acest scenariu are mari semne de întrebare.
V-ați întrebat totuși de ce comisarul-șef Cristian Macsim a fost lăsat în libertate? Propunerea de arestare preventivă a fost respinsă de Tribunalul Suceava, fără a fi luată nici o altă măsură preventivă, iar contestația făcută de procurorii anticorupție, respinsă și ea la Curtea de Apel. Tot fără a se lua nici o altă măsura preventivă.
V-ați întrebat de ce polițiștii, doi dintre ei reținuți pentru 24 de ore, odată cu șeful SIPI, au fost lăsați în libertate? Față de polițiști s-a luat măsura controlului judiciar, măsură împotriva căreia Ilie Pîrghie și Constantin Chichiriță au făcut plângere în 48 de ore, iar instanța a dispus ridicarea controlului judiciar (încheiere dată de Tribunal și menținută de Curtea de Apel).
Polițiștii corupți vs hoții nevinovați
În urma dezvăluirilor din ediția de ieri a Monitorului de Suceava, în care vă spuneam despre un document aflat într-un dosar înregistrat pe rolul Judecătoriei Rădăuți, document care prezintă un cu totul alt scenariu, am continuat demersul nostru jurnalistic, tocmai în dorința, așa cum spuneam și ieri, de a afla adevărul.
Este vorba chiar de dosarul în care s-ar fi fabricat probe de către polițiștii acuzați, dosar în care un procuror de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Rădăuți a dispus trimiterea în judecată, în septembrie 2014, a trei indivizi acuzați de peste 20 de furturi, dar și de infracțiuni de tăinuire: Ovidiu Adrian Cîrstean – 28 de ani, George Romică Ungurean – 30 de ani, ambii din Vicovu de Jos, și Gheorghe Ion Ciotău – 40 de ani, din Costișa – Frătăuții Noi (acesta acuzat de tăinuire). Ultimii doi, Ungurean și, în special, Ciotău (nu are nici o legătură de rudenie cu polițistul Ciotău implicat și el în acest dosar, fiind doar o coincidență de nume), sunt sau erau informatori ai acelui ofițer SIPI “Florin”.
Într-un pasaj din rechizitoriu, procurorul de caz prezintă, așa cum spuneam, un cu totul alt scenariu decât cel al procurorilor DNA, scenariu prezentat pe larg în ediția de ieri, dar despre care vom face și acum un scurt rezumat.
Procurorul susține că în timpul interceptărilor demarate în acel dosar în care era investigată o grupare de hoți (peste 40 de furturi erau conexate) a descoperit că doi dintre suspecți, Ungurean și Ciotău, acesta din urmă trimis în judecată și în 2013, într-un alt dosar, îi dau informații false unui ofițer SIPI despre polițiștii de la Secția Gălănești, intenția așa-zișilor informatori fiind aceea de a se răzbuna pe oamenii legii.
Mai mult, arată procurorul de caz, relația dintre informatori și ofițerul SIPI a depășit limitele normale, acesta din urmă învățându-i chiar cum să “fabrice informații ce pot conduce la deschiderea de dosare penale împotriva organelor de poliție judiciară”.
La vremea respectivă (iulie 2014), Parchetul Rădăuți a trimis o sesizare la Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava, în care a relatat toate neregulile constatate în privința informațiilor furnizate de suspecți ofițerului SIPI și a atitudinii dubioase a acestuia.
Din informațiile noastre, unul dintre polițiști s-ar fi dus și la Direcția Generală Anticorupție (DGA) Suceava și ar fi povestit toate acele nereguli în care era implicat ofițerul SIPI (n.r. – acel Florin).
Între timp, în ancheta privind numărul mare de furturi din zona de competență a Secției Gălănești s-au implicat și lucrători ai Serviciului de Investigații Criminale, iar tot în vara anului trecut au avut loc mai multe percheziții, iar cei trei suspecți, Cîrstean, Ungurean și Ciotău, au fost arestați preventiv.
Percheziții acasă la polițiști, după denunțurile făcute de suspecții încătușați
Bomba însă a explodat în decembrie 2014, când polițiștii Secției Gălănești au fost chemați la audieri la DNA, prima oară ca martori, iar apoi s-au trezit acasă cu mascații și aduși în fața procurorilor anticorupție, fiind acuzați de toate acele infracțiuni descrise la începutul acestui material.
Toate astea, în baza unor denunțuri făcute de informatorii ofițerului din structurile de informații, nimeni alții decât cei acuzați de un șir întreg de infracțiuni, și cu implicarea acelui „Florin” de la SIPI.
Vorbim de acuzații de cercetare abuzivă, de genul unui inculpat într-un dosar de furt care reclamă că a fost bătut de un polițist după un an și jumătate, și căruia anchetatorii i-ar fi dat crezare fără nici măcar o probă, de declarația unui alt inculpat, acuzat tot de spargeri de locuințe, care pentru a justifica cum s-au găsit acasă la el țigări de contrabandă le-a spus celor de la DNA că i-au fost oferite drept mită de polițiști, după ce i-a prins pe aceștia în flagrant în timp ce făceau contrabandă, și multe alte așa-zise denunțuri, să le spunem cel puțin dubioase, pentru început (vom dezvolta acest subiect în edițiile următoare).
Curios este faptul că, din câte se pare, procurorii ar fi luat de bune toate acele declarații și, coroborat și cu mărturisirile ofițerului SIPI implicat în tabăra acuzării, s-a trecut direct la percheziții (22 decembrie 2014) și, câteva ore mai târziu, comunicate către mass-media.
DNA: Macsim, pericol public
Ceva însă s-a petrecut la instanța de judecată. După ce și-a petrecut noaptea în celulele de la subsolul Inspectoratului de Poliție Județean Suceava, comisarul-șef Cristian Macsim a fost adus în fața judecătorilor de la Tribunalul Suceava, procurorii DNA, prin însăși șefa Serviciului Teritorial Suceava, Mihaela Mihai, cerând arestarea preventivă pentru 30 de zile a șefului SIPI.
Acuzațiile: patru infracțiuni de abuz în serviciu și două infracțiuni de favorizarea făptuitorului.
“Modul de săvârșire a faptelor, în care inculpatul (n.r. – Cristian Macsim) a dovedit că deține pârghiile necesare de a crea un «stat în stat», adică de a tria după bunul plac informații referitoare la persoane care ar fi bănuite de comiterea unor infracțiuni, împiedicând de la nivelul uneia dintre cele mai importante structuri ale statului cursul firesc al justiției, inculpatul erijându-se în persoane care decid cine va ajunge să nu fie cercetat într-un cadru legal, conturează o vădită stare de pericol pentru ordinea publică, având în vedere contextul social și economic, și justifică privarea de libertate”, explicau procurorii DNA în referatul prin care cereau propunerea de arestare preventivă a lui Cristian Macsim.
Judecătorul subliniază în motivare “lipsa de consistență a mijloacelor de probă administrate până în prezent”
Verdictul judecătorilor de la Tribunal nu le-a picat deloc bine procurorilor DNA: instanța a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului, considerând propunerea DNA neîntemeiată. Motivul: “Arestarea trebuie să se bazeze pe fapte, care consolidează cel puțin suspiciunea că o infracțiune a fost comisă și că cel deținut are o legătură suficientă cu săvârșirea ei”. Sau, cităm tot din motivarea judecătorilor: “este periculos, ca și precedent judiciar, a susține o acuzație penală împotriva unui funcționar public, asupra unei persoane în general, doar pe buna-credință a unui martor, pe credibilitatea acestuia, în lipsa oricărei alte probe temeinice de vinovăție”, subliniind “lipsa de consistență a mijloacelor de probă administrate până în prezent”.
Procurorii DNA au făcut contestație la Curtea de Apel, contestație care s-a judecat pe 30 decembrie 2014.
Iată pasaje elocvente din verdictul Curții, prin care s-a respins contestația DNA: “Analizând probatoriul administrat până în prezent în cauză, din perspectiva criticilor contestatoarei, judecătorul de drepturi și libertăți constată că acesta nu relevă existența indiciilor temeinice de săvârșire a faptelor pentru care inculpatul este cercetat (…). Argumentele prezentate, alături de cele reținute de judecătorul de drepturi și libertăți de la prima instanță, pe care ni le însușim în totalitate, conduc la concluzia că în mod corect s-a apreciat că nu sunt date cerințele pentru luarea măsurii arestării preventive”.
Judecătorii susțin că lipsește total motivarea din cuprinsul ordonanței procurorului
Am solicitat instanțelor de judecată sucevene, în baza legilor care ne permit accesul la documente aflate pe rolul instanțelor, și încheierile prin care s-a dispus ridicarea măsurii de controlul judiciar față de doi dintre cei trei polițiști de la Secția Gălănești puși sub acuzare de DNA Suceava.
Constantin Chichiriță și Ilie Pîrghie au făcut plângere împotriva măsurii de control judiciar luată față de ei în termenul de 48 de ore prevăzut de legislație.
Tribunalul a admis plângerile formulate de cei doi polițiști, iar Curtea de Apel a respins contestațiile făcute de procurorii anticorupție.
Iată cum motivează instanțele: “Judecătorul de drepturi și libertăți a constatat că în ordonanța procurorului nu se regăsește motivarea în fapt care a condus la adoptarea actului de dispoziție, nefiind indicate minimal care sunt probele sau indiciile temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârșit infracțiunile de cercetare abuzivă. În același timp, procurorul nu a arătat care sunt motivele concrete pentru care luarea acestei măsuri preventive față de inculpat este necesară în scopul asigurării bunei desfășurări a procesului penal și proporțională cu gravitatea acuzațiilor aduse” – încheiere plângere făcută de Constantin Chichiriță.
Plângerea lui Ilie Pîrghie a fost admisă de asemenea și menținută și la Curtea de Apel: “În ceea ce privește îndeplinirea condițiilor de fond privind luarea măsurii preventive a controlului judiciar, judecătorul de drepturi și libertăți a constatat imposibilitatea verificării acestora din cauza lipsei totale a motivării din cuprinsul ordonanței procurorului, deși acesta avea obligația de a se pronunța asupra măsurii preventive printr-o ordonanță motivată. În cuprinsul ordonanței procurorului nu sunt descrise faptele imputate inculpatului, fiind prezentată doar încadrarea juridică a acestora”.
Comisarul Ciotău, sigurul aflat încă sub controlul judiciar
Pe lângă comisarul-șef Cristian Macsim, cu cătușe la mâini a ajuns în arestul de la propriul loc de muncă și comisarul Marius Ciotău, șeful Secției de poliție de la Gălănești. După expirarea celor 24 de ore de reținere, Ciotău a fost lăsat să plece acasă (Macsim a fost pus în libertate de judecători), cu măsura controlului judiciar. Spre deosebire de colegii săi de la secție, Pîrghie și Chichiriță, cu care nu avea și nu are voie nici în prezent să ia legătura, comisarul Ciotău nu a făcut plângere în 48 de ore împotriva măsurii dispuse în cazul său de procurorii anticorupție.
A făcut o contestație abia după aproape o lună, la Tribunal, însă i-a fost respinsă de judecători, dar dintr-un motiv cât se poate de simplu, care nu are legătură cu acuzațiile ce i se aduc: dacă judecătorul de drepturi și libertăți se poate pronunța împotriva măsurii de control judiciar, cum este în speța de față, dacă se face plângere în termenul prevăzut, de 48 de ore, contestația făcută de Marius Ciotău a fost considerată inadmisibilă pentru că “în cursul urmăririi penale, competența de soluționare a cererilor de revocare a măsurii preventive a controlului judiciar aparține procurorului dacă a fost dispusă de către acesta”.
Vom reveni cu amănunte și informații despre acest caz și în edițiile următoare, cu precizarea că nu ne erijăm în anchetatori, însă, așa cum am prezentat acuzațiile aduse de anchetatori, e normal să aducem în discuție și semnele de întrebare care planează asupra acestui caz, mai ales când ele sunt întărite de decizii ale instanțelor de judecată.