Comunitatea de ţigani de pe Mirăuţi, „vizitată” ieri dimineaţă de zeci de poliţişti

Articolele apărute în ultima perioadă în cotidianul „Monitorul de Suceava” au urnit inerţia autorităţilor locale în ceea ce priveşte problemele şi ilegalităţile de pe strada Mirăuţi.

Ieri dimineaţă, un „pluton” semnificativ de lucrători de la Poliţia Municipiului Suceava, de la Poliţia Locală, dar şi angajaţi ai Primăriei Suceava au „descins” în comunitatea de ţigani din apropierea centrului oraşului.

Deşi s-a vrut o acţiune care să depisteze atât construcţiile ilegale, cât şi persoanele care locuiesc fără acte în această zonă, „vizita” poate fi considerată un eşec. Pe de o parte, mare parte din problemele legate de urbanism sunt cunoscute şi tolerate de ani şi ani de zile, iar, ceea ce este cel mai important, acţiunea nu reprezenta un secret pentru absolut nimeni.

Chiar câţiva dintre ţigani au recunoscut franc faptul că miercuri seară au aflat că vor fi călcaţi de poliţişti, astfel încât probabilitatea de a găsi vreun intrus în casele de pe Mirăuţi era extrem de scăzută.

„Au venit să vadă că nu este oameni străini, cum zice vecinul nostru”

La primele ore ale dimineţii, majoritatea ţiganilor erau pregătiţi pentru sosirea poliţiştilor, îmbrăcaţi de parcă aşteptau musafiri. Chiar şi aşa, prezenţa oamenilor legii nu a fost pe placul multora dintre cei care îşi duc viaţa pe strada Mirăuţi.

Mihai Hagiu a precizat că este pentru prima dată în ultima perioadă când vine Poliţia într-un efectiv atât de mare. „Înainte venea mai des, când eram noi mai tineri şi mai răi. Acum nu mai încăpem aici de omul ăsta de la gârlă (n.a. - Constantin Cimpoeşu), că ne tot reclamă pentru orice”, a spus Mihai Hagiu.

Una dintre persoanele care locuieşte pe strada Mirăuţi de ani buni este Veronica Hagiu. Întrebată pentru ce a fost călcată de poliţie, femeia a spus: „Să vadă buletinele, dacă nu sunt oameni străini. Eu am spus că nu am ce mânca eu, nu să mai primesc oameni străini, mă duc şi cerşesc pe stradă. Ce să fac, nu fur, nu dau în cap la nimeni”.

O altă ţigancă, ceva mai dezlănţuită, s-a declarat mulţumită de vizita poliţiştilor. Şi asta nu pentru că ar muri de dorul oamenilor legii, ci pentru că în felul acesta i s-a dat peste nas vecinului Constantin Cimpoeşu, omul care-i reclamă peste tot.

„Au venit să vadă că nu este oameni străini, cum zice vecinul nostru, că avem 40 de inşi oameni străini. Foarte bine că au venit, că au văzut că suntem rude cu toţii, fiecare cu familia lui, nu aşa cum spune el”, a spus triumfător una din ţigănci.

„Cum ţi-a făcut acte pe terenul ăsta? Nu ştiu”

În ceea ce priveşte casele şi anexele pe care şi le-au construit, ţiganii recunosc cu nonşalanţă că nu deţin nici un act. Maria Hagiu a precizat că primele construcţii au apărut pe vremea primarului Constantin Sofroni, care le-a dat acceptul să-şi ridice câţiva pereţi. De atunci, magherniţele au tot crescut ca număr, iar ultimele favoruri au venit din partea actualului primar, Ion Lungu.

„Casa e făcută fără acte?"

 "Da, am acte pe teren, pentru 5 ani".

"De unde ai acte?"

 "De la domnu' primar Lungu".

"Şi cum ţi-a făcut acte pe terenul ăsta?"

" Nu ştiu”, a fost discuţia de azi dimineaţă cu Maria Hagiu.

Chiar dacă şi-au ridicat casele ilegal, ţiganii plătesc taxe şi impozite către primărie, dar nici unul dintre ei nu ştie în ce bază. Asta în condiţiile în care toţi au adresa de pe buletin la adresa Mirăuţi 54, dar în realitate locuiesc peste drum de locul unde se află această casă.

Cel care a coordonat acţiunea de ieri dimineaţă, colonelul Viorel Horodenciuc, şeful Poliţiei Locale Suceava, s-a încurcat în explicaţii când a venit vorba de casele ridicate ilegal şi de ce acestea nu sunt deja în baza de date a Primăriei Suceava.

„Vrem să clarificăm în sfârşit cum au fost construite casele astea. De ce aşa târziu? Am făcut-o anual, dar aveau acţiune în curs în instanţă”, a spus Viorel Horodenciuc.

Acesta a mai explicat că acţiunea de ieri dimineaţă a avut ca scop inventarierea locuinţelor şi anexelor construite pe strada Mirăuţi aparţinând populaţiei de etnie romă, dar şi un recensământ cu privire la persoanele care locuiesc legal sau fără acte în casele ţiganilor.

Tensiunile de pe strada Mirăuţi pot exploda oricând

Tensiunile apărute pe strada Mirăuţi, după ce familia Constantin şi Maria Cimpoeşu a reclamat că a fost victima agresiunii ţiganilor, scăpând doar după intervenţia hotărâtă a poliţiştilor, au fost dezbătute şi în şedinţa de Consiliu Local de ieri.

Primarul Ion Lungu a încercat să romanţeze oarecum problema şi a explicat că în realitate este vorba de un conflict interetnic.

„Este o problemă de natură interetnică, care poate exploda oricând. Pe de o parte este domnul Cimpoeşu, care spune că este reprezentantul străzii, iar de altă parte este comunitatea de romi de acolo. Urmează ca săptămâna viitoare să ne întâlnim din nou pentru a ajunge la un compromis, în sensul ca cele două părţi să se înţeleagă una cu alta. Pentru moment am amorsat situaţia”, i-a anunţat primarul Lungu pe consilierii locali.

Faptul că situaţia ar putea exploda oricând a fost confirmat şi de unul dintre ţiganii de pe Mirăuţi în momentul în care a venit vorba despre vecinul Constantin Cimpoeşu. 

„Am chemat de atâtea ori poliţia, ca să nu dăm în el, să facem un păcat şi să mergem la puşcărie. Este posibil să se ajungă şi la aşa ceva? Apăi dacă tot ne supără, că nu-i o dată sau de două ori, e de zeci de ori, vrea să ne mute el de pe strada asta, asta vrea el”, a fost răspunsul războinic al lui Mihai Hagiu.

Cine s-a opus demolării construcţiilor ilegale?

În şedinţa de Consiliu Local de ieri, Costel Tătăranu a precizat că în perioada când era şef al Inspectoratului de Stat în Construcţii Suceava a încercat să demoleze construcţiile ilegale ridicate pe strada Mirăuţi, numai că a fost oprit de factori politici, fără a preciza cine a fost cel care a intervenit. De asemenea, consilierul local Adrian Arămescu a cerut ca ţiganii să primească ajutor social doar dacă muncesc. „Am aflat că unii dintre ei au şi câte 10-12 copii. Păi ăsta e semn de bunăstare, nu de sărăcie. Nu e vorba de discriminare, ci de faptul că toţi trebuie să fie egali în faţa legii”, a menţionat Arămescu.