Localitățile din județul Suceava care nu au surse foarte mari de alimentare a bugetului local primesc în acest an o șansă de dezvoltare deoarece Legea bugetului de stat pentru 2015 le avantajează în mod clar, în detrimentul localităților cu venituri mari, care contribuie pe măsură la vistieria statului. Altfel spus, în acest an Guvernul aplică principiul haiducilor, ia de la bogați și dă la săraci. Legea bugetului de stat pentru 2015 stabilește limite pentru venituri proprii pe categorii de localități, pe baza veniturilor proprii realizate în 2013, astfel că pentru comune plafonul este de 1.500.000 lei, pentru orașe – 6.000.000 lei, pentru municipii – 20.000.000 lei, municipii reședință de județ – 50.000.000 lei și pentru județe – 80.000.000 lei. Prin aceeași lege, s-a decis că necesarul de bani pentru asigurarea limitelor de venituri proprii se calculează ca diferență între limita stabilită și veniturile proprii încasate în 2013. Localitățile care au surse proprii pentru realizarea veniturilor nu mai primesc, într-o primă etapă, bani de echilibrare de la bugetul de stat. De exemplu, pentru Suceava, ca municipiu reședință de județ, Guvernul consideră că trebuie să își asigure venituri proprii de minimum 50 de milioane de lei. Municipiul Suceava a realizat, însă, anul trecut, potrivit primarului Ion Lungu, 112 milioane de lei, prin urmare are resurse proprii și nu mai primește de la bugetul de stat. Până în acest an, Suceava primea pentru echilibrarea bugetului propriu, prin Consiliul Județean și Direcția de Finanțe, sume cuprinse între două și trei milioane de lei.
„Asta este legea, nu avem ce face. Sper ca în a doua etapă să primim și în acest an măcar aceste sume”, a declarat Lungu.
„Bogații”, ca Marginea, trebuie să se dezvolte cu resurse proprii
În aceeași situație este și comuna Marginea, care cu 4,2 milioane de lei venituri proprii încasate anul trecutdepășește cu mult pragul de 1,5 milioane de lei stabilit prin Legea bugetului de stat. La sumele încasate în comună se mai adăugau 1,3 – 1,4 milioane de lei alocați prin Consiliul Județean. Primarul de Marginea, Ioan Onufrei, ne-a declarat că din veniturile proprii ale comunei, circa 25% încasează de la populație, restul fiind de la firmele mărginenilor și din alte surse atrase. „Mă bucur că suntem o comună bogată, dar și necesitățile dintr-o comună de 10.600 de locuitori sunt altele față de o comună cu 2.000 de locuitori. Nici la Marginea nu avem apă, canalizare, la infrastructură mai sunt multe de făcut. Așa cum se împărțea înainte bugetul, 70% acoperea o problemă socială pentru că se raporta la numărul de locuitori și la suprafața din intravilan, dar 30% era muncă și implicare în dezvoltarea localității deoarece ținea cont în proporție de 15% de gradul de colectare a veniturilor proprii și 15% de proiectele cu finanțare europeană accesate. Cum se împărțeau banii până acum era excelent”, a declarat primarul de Marginea.
Cu patru milioane de lei venituri proprii și 10.600 de locuitori, primarul de Marginea se întreabă cum alte localități sucevene, cu populație similară, dar cu statut de oraș, realizează doar un milion de lei. „Noi cum facem 40 de miliarde de lei vechi venituri și ei fac doar 10 miliarde? Economicul merge la fel în toată țara”, a mai spus primarul Onufrei. Dacă Marginea s-ar fi numit „oraș”, s-ar fi încadrat la limita care i-ar fi permis să primească două milioane de lei.
Orașele noi primesc de trei, patru ori mai mulți bani decât încasează la bugetul propriu
Această șansă o au localitățile din județ care în 2004 au devenit peste noapte din comune, orașe. Broșteni, Cajvana, Dolhasca, Frasin, Liteni, Milișăuți, Salcea și Vicov de Sus au, toate, între 3 milioane și 4,56 milioane de lei.
Primarul de Liteni, Tomiță Onisii, ne-a declarat că veniturile proprii ale orașului cu 10.000 de locuitori sunt de 1,2 milioane de lei, cu un grad de încasare de 92%. Suma pe care o are de primit este de 4,495 milioane de lei, mai mult decât dublu față de ceea ce primea după vechea formulă.
„Este în regulă pentru noi această nouă modalitate de alocare a fondurilor, așa putem să mai facem și noi câte ceva. Avem un contract de betonare drumuri, de 2,8 milioane de lei, pe care l-am gândit cu finanțare pe 2-3 ani. Acum avem bani să-l facem anul acesta, așa cum putem asigura cofinanțarea pentru extinderea rețelei de canalizare și stația de epurare. Avem de plătit anual 50.000 de euro rata la «Utilități și mediu» și n-am beneficiat de nimic în proiectul ăsta. Este foarte bine, putem să ne dezvoltăm”, a afirmat primarul, care a mai spus că singura unitate economică mai mare din oraș este un abator.
Același punct de vedere îl au și primarii de Salcea, Ilie Lungu, și de la Dolhasca, Maria Cojocaru. „Acestor localități li s-au promis, în 2004, bani pentru dezvoltare și până acum nu s-a făcut nimic. Câte 30 de miliarde de lei vechi trebuiau să vină din 2004, ca să aducem aceste localități la nivel de orașe, mai ales că inițiativa de a le face orașe a pornit de la autoritățile centrale”, a declarat primarul de Salcea, oraș cu o alocare de la bugetul de stat de 3,662 milioane de lei.
La Dolhasca, cei 4,56 de milioane de lei alocați vor fi investiți tot în proiecte de infrastructură, potrivit primarului Cojocaru. Maria Cojocaru a amintit că prin statutul de oraș aceste localități nu au putut accesa proiecte de dezvoltare rurală, ceea ce le-a lăsat mult în urma unor comune, din punct de vedere al rețelelor de canalizare și apă sau al drumurilor. Veniturile proprii la Dolhasca sunt de 1,1 milioane de lei, dar din cauza amenzilor care nu pot fi încasate, gradul de colectare este de doar 65%.
Pentru Poieni-Solca și Șerbăuți noul sistem reprezintă o mană cerească
În mediul rural, comune cu 2.000 – 3.000 de locuitori și cu bugete din venituri proprii de 300.000-400.000 de lei s-au trezit peste noapte că primesc nesperate sume, de peste un milion de lei.
Primarul comunei Poieni-Solca, Simion Jucan, apreciază că abia acum „legea bugetului a fost gândită bine”. „Sunt localități, cum este și a noastră, în care nu există nici o posibilitate de a face ceva, în afară de proiecte europene, dar și acolo îți trebuie cofinanțare. În afara câtorva buticuri nu avem nici o activitate economică; sunt 2.200 de locuitori și 685 de case. Primăria are 10 angajați, cu tot cu primar și viceprimar, și numai cheltuielile cu salariile ajung la 400.000 de lei. Noi avem venituri proprii de 300.000 de lei, pe care le realizăm în proporție de 85-92%. Am proiecte, cu studii de fezabilitate, pentru apă, canalizare, drumuri, dar n-am avut bani pentru nimic. Pentru achiziția unei mașini de deszăpezit și un buldoexcavator trebuie să împrumutăm de la bancă 100.000 de euro. Acum mai poți să faci ceva și doar așa se mai pot reduce decalajele economice între localități”, a afirmat primarul.
Totodată, el se întreabă de ce comunele care au venituri de câte două milioane de euro plâng acum după banii de la bugetul de stat și sunt nemulțumite că primesc sume mai consistente și cei săraci. „Erau localități mari, care primeau o mulțime de bani și nu știu ce dracu’făceau cu ei. Acum îi aud că noi nu vom ști să folosim sumele repartizate; să stea liniștiți, știm. Și comunitățile noastre au aceleași nevoi de dezvoltare”, a declarat Simion Jucan.
Aceleași asigurări le-am primit și de la primarul de Șerbăuți, Cătălin Sănduleac, în ceea ce privește utilizarea sumei de 1,016 milioane de lei. Cu venituri proprii de 400.000 de lei și 3.200 de locuitori, Șerbăuți își strânge banii majoritar din taxele și impozitele de la populație. Abatorul de la Călinești este în insolvență, potrivit primarului, iar banii veniți de la micile afaceri din comună nu reprezintă nici 10% din bugetul propriu. Față de 200.000-300.000 de lei, cât primea în anii trecuți de la buget prin Consiliul Județean, în acest an primarul consideră că va dispune de bani ca să modernizeze drumurile, să doteze școlile cu grupuri sanitare și să realizeze alimentarea cu apă a comunei. „Să vină banii, că avem de lucru!”, a precizat primarul Sănduleac.
„Aștept să văd că primim banii, că ce să facem cu ei știm”
Finalizarea lucrărilor la școala gimnazială din Pleșești – Vulturești, demarate în 2008, s-ar putea realiza în 2015, din cei 1,31 milioane de lei alocați comunei Vulturești. Primarul Mihai Grădinariu s-a declarat foarte mulțumit de acest mod de repartizare a banilor. Bugetul propriu al comunei, de 280.000 de lei, se realizează din taxele și impozitele plătite de populație și de o singură firmă mai puternică, la acest moment, din comună. Până la sfârșitul anului, în Vulturești vor mai fi, probabil, o fabrică de sucuri, un depozit ultramodern și o fabrică de pungi de hârtie eco, dar acestea sunt deocamdată la stadiul de autorizare a construcției sau proiect acceptat la finanțare cu fonduri europene. „Ne străduim, dar până acum acestea au fost resursele. Aștept să văd că primim banii, că ce să facem cu ei știm”, a declarat primarul Grădinariu.
Prin urmare, noul mod de repartizare a bugetului este o bulă de oxigen pentru localitățile cu resurse puține, o ocazie pentru a demara cu șanse proiecte de dezvoltare.
Cele mai bogate, care contribuie pe măsură la bugetul statului, se simt însă frustrate. Acestea vor primi fonduri pentru echilibrarea bugetelor locale în a doua etapă de repartizare, după criterii considerate mai echitabile, după cum urmează: 55% raportat la numărul de locuitori, 15% în funcție de suprafața pe care o au intravilan, 15% pentru realizarea veniturilor proprii în proporție de peste 90% și 15% dacă au cel puțin un proiect cu finanțare europeană.
Primarul de Marginea, Ioan Onufrei, ne-a declarat că, dacă s-ar fi aplicat această formulă la prima etapă de repartizare, comuna sa ar fi primit, probabil, cea mai mare sumă din județ. După noile criterii, n-a primit nici un leu. „Poate vom primi ceva în etapa a doua, dar mă cam îndoiesc să mai fie bani”, și-a declarat scepticismul primarului.
Motivația Guvernului pentru noul sistem de alocare a banilor a fost în principal depolitizarea fluxului banilor, prin evitarea verigii intermediare reprezentate de consiliile județene. În Suceava, o bună parte dintre localitățile favorizate de noul sistem sunt conduse de primari ai opoziției sau independenți.
