Luptătorul de MMA Gheorghe Ignat, condamnat la patru ani de închisoare cu executare

Luptătorul de MMA Gheorghe Ignat, alias “Ursul Carpatin”, fostul multiplu campion al greilor la lupte greco-romane, dar și campion național și vicecampion european la Sambo, în 2014, a primit ieri după-amiază una dintre cele mai grele lovituri ale vieții. Și nu în cușcă sau în ring, ci într-o sală de judecată a Tribunalului Suceava, unde un judecător l-a condamnat la patru ani de închisoare cu executare, în dosarul în care procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial Suceava îl acuză pe Ignat că a făcut parte dintr-o rețea de fraude informatice.
Sportivul sucevean a fost trimis în judecată la începutul anului trecut sub acuzația că, în vara anului 2010, a scos din bancomate aproximativ 150.000 de dolari australieni (circa 100.000 de euro) prin folosirea de dispozitive de skimming, care copiază banda magnetică a cardului introdus în bancomat, fiind folosită și o cameră de luat vederi pentru a reține codul PIN al cardului. Faptele au fost comise în special la ATM-uri din orașele de pe coasta de est a Australiei (Sidney, Melbourne etc.), iar, așa cum arătau anchetatorii în rechizitoriu, rolul principal al lui Gheorghe Ignat era acela de „a sta de șase”, mai exact de a asigura paza, principalul autor al faptelor fiind un anume Cătălin Zamfirescu, din municipiul Brașov, care a fost arestat preventiv în acea țară în septembrie 2010 și ulterior condamnat.
Surse judiciare ne-au declarat că în fața anchetatorilor Ignat ar fi recunoscut acuzațiile și ar fi mărturisit că de vină a fost anturajul în care a intrat, atras de banii pe care amici de-ai săi, din vremea respectivă, îi învârteau. Când a aflat că tot ce are de făcut e să „stea de șase”, a acceptat, mai ales că nu dădea în cap la nimeni și pe deasupra se afla la mii de kilometri distanță de casă. Întors în țară, a regretat și a luat-o pe calea credinței, fiind implicat în multe acțiuni caritabile și de voluntariat, multe dintre ele neștiute de publicul larg.
A deschis și prima sală de MMA din Moldova, la Complexul Unirea din Suceava, și și-a continuat cariera sportivă, reușind să câștige toate luptele pe care le-a susținut de atunci, o parte dintre ele transmise în direct de posturi de televiziune centrale. S-a apucat chiar și de un sport nou, Sambo, trecându-și în palmares anul trecut titlul de campion național și apoi cel de vicecampion european.
Gheorghe Ignat: “Este o pedeapsă foarte aspră”
Contactat ieri după-amiază, Gheorghe Ignat a preferat să nu comenteze decizia instanței. “Nu mă pricep. Eu sunt sportiv, nu lucrez în domeniul juridic. Spun doar că din punctul meu de vedere este o pedeapsă foarte aspră, însă eu am învățat întotdeauna să iau ce este bun, chiar și din situații dezastruoase cum este cea de față. Lucrul bun pe care aceste situații îl aduc în casa mea este că, în astfel de momente, mângâierea noastră este doar Mântuitorul nostru, Iisus Hristos, nu vă puteți imagina câtă liniște și pace poate Dumnezeu să îți dea chiar în astfel de situații. De aceea, am primit această veste ca pe un lucru prin care eu și casa mea ne este îngăduit să trecem și mulțumim Lui Dumnezeu și pentru astfel de lucruri. Vreau să mulțumesc familiei și celor care ne sunt alături”, ne-a transmis Ignat, tatăl a trei copii minori, dintre care cel mai mic s-a născut anul trecut.
Alți doi inculpați în dosar au primit și ei câte patru ani de închisoare
Câte patru ani de închisoare au primit și ceilalți doi inculpați din acest dosar, Nicolae Sergiu Ceaușu (39 de ani) și Ovidiu Ionuț Țilea (31 de ani), tot din municipiul Suceava. Cei doi, susțineau anchetatorii, decodau datele obținute prin dispozitivele de skimming, date cu ajutorul cărora se făceau extragerile frauduloase de numerar.
Anchetatorii explicau în rechizitoriu că specialistul în confecționarea dispozitivelor destinate copierii și clonării datelor de pe cardurile bancare era Sergiu Nicolae Ceaușu, care, în 2010, era administrator al unei firme care avea punct de lucru în incinta Bazarului Suceava.
Firma respectivă vindea articole de îmbrăcăminte, iar spațiul din Bazarul municipiului Suceava era compus din două încăperi, prima fiind destinată desfacerii mărfurilor.
Cea de-a doua încăpere, însă, avea rolul de depozit și birou al lui Ceaușu, iar aici acesta, susțin ofițeri din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate, fabrica echipamentele de skimming, precum și de identificare a datelor de pe cărțile de credit compromise.
Sentința de ieri nu este definitivă și poate fi atacată cu apel la instanța superioară.