Botezul Domnului, cunoscut în popor sub denumirea de Bobotează, este sărbătorit cu mare dăruire de sătenii din Brăiești, comuna Cornu Luncii. Aici este o tradiție păstrată cu sfințenie de oamenii de pe aceste meleaguri, ca în Ajunul Bobotezei să fie confecționate cruci imense de gheață.
Crucile de gheață sunt realizate după un adevărat ritual al locului, în care sunt implicați mai mulți oameni, de diferite vârste, care merg înainte de Ajunul Bobotezei pe malul râului Moldova, unde, înarmați cu drujbe și căngi, scot la mal bucăți mari de gheață, groase de 20 de centimetri, care sunt urcate apoi, cu ajutorul unor căpriori și scânduri, pe căruțele trase de cai împodobiți cu ciucuri roșii, în contrast cu zăpada căzută în ultimele zile.
„Nu este ușor să scoți din apă un bloc de gheață intact, de câțiva metri pătrați. Pentru că trebuie să mergem pe drum, pe asfalt, nu putem folosi săniile din lemn, și de aceea bucățile de gheață le transportăm cu căruțele trase de cai vânjoși”, ne-a spus unul dintre truditorii la crucile de gheață.
Pentru că duminică nu au putut lucra, fiind zi de sărbătoare, în acest an gospodarii din Brăiești s-au apucat sâmbătă de lucru la crucile de gheață. Abia după-amiază au reușit să ajungă cu blocurile mari de gheață pe terenul de sport al comunei pentru a le da formă de cruce. După ce au coborât gheața din căruțe, oamenii și-au tras sufletul, cu câte o snoavă sau un gât de țuică de prune, după care au fixat blocurile de gheață, au trasat desenul viitoarei cruci și, în cele din urmă, a intrat în acțiune drujba, care a modelat gheața într-o cruce de toată frumusețea. Formele date de lama drujbei au fost șlefuite și rotunjite de bărbații care au dorit să participe la această activitate.
Gheață curată, groasă și transparentă pentru confecționarea crucilor
Cătălin Buta, consilier la parohia din Brăiești, coordonatorul echipei care a muncit la realizarea crucilor de gheață, ne-a spus: „Din cele mai vechi timpuri se fac cruci de gheață de Bobotează la noi, în fiecare an am participat. Este mult de muncă, dar suntem mulți și ne ajutăm, ne-am perfecționat de la an la an. Înainte, nu aveam drujbe, crucile le ciopleau în gheață. Pe terenul de sport al satului facem crucea mare, iar celelalte bucăți mari de gheață le transformăm în cruci mai mici. Avem forme, crucile le tăiem frumos cu drujba după tipare. Așezăm plăcile una peste alta ca într-un puzzle, iar la final trebuie să iasă crucea mare, masa și crucile mai mici. Gheața am luat-o de la Moldova, în fiecare an diferă grosimea gheții, de aceea și forma micului altar de gheață diferă de la an la an. Anul acesta gheața este foarte bună, a fost frig zilele acestea și a dat Dumnezeu să avem gheață pentru a ieși ce trebuie. Blocurile de gheață le-am tăiat timp de patru ore. Mai mult timp ne-a luat până am găsit locul, pentru că gheața aceasta trebuie să fie luată dintr-un loc curat, unde nu se aruncă deșeuri, să fie cât mai groasă, să fie transparentă și să nu aibă urme de murdărie, să nu aibă frunze sau alte obiecte”.
Cătălin Buta ne-a mai spus că „în ziua de Bobotează, după slujba de la biserică, tot satul, indiferent dacă sunt tineri sau bătrâni, vine aici cu cruci, icoane, pentru a sfinți crucea de gheață și apa. După sfințirea apei și binecuvântarea preotului se împarte anaforă și fiecare își umple vasele cu agheasma mare. Cei care au morți se duc în cimitirul satului pentru a stropi mormintele cu agheasmă mare. Când ajung acasă, brăieștenii stropesc cu agheasmă tot ce este în gospodărie, inclusiv animalele și uneltele cu care lucrează pământul. Deși în sat sunt puțini tineri, încercăm să păstrăm tradițiile”.
Tot de la Cătălin Buta am aflat că mai demult slujba de Bobotează era oficiată chiar pe malul râului Moldova, apa fiind aproape de sat. După construcția digului de protecție la inundații, apa Moldovei a fost deviată, motiv pentru care sfințitul apei are loc pe terenul de sport. „Terenul este mai mare, este mai aproape de biserică și au acces mai ușor copiii și bătrânii. Pe lângă toată suflarea satului, de Botează sunt aduși aici și cei mai frumoși cai împodobiți conform tradiției de pe la noi”, a precizat Cătălin Buta.
